Tensiunile în creștere dintre Israel și Iran amenință să perturbe lanțurile globale de aprovizionare cu petrol. Lucru care ar putea duce la creștere prețurilor petrolului la peste 135 de dolari pe baril.
Aceasta ar putea fi chiar o estimare optimistă, dacă țările islamice mari, producătoare de țiței, decid să își utilizeze toate resursele pentru a sprijini într-un fel sau altul conflictul din Orient.
Marile puteri ale lumi nu au niciun interes ca prețul petrolului să explodeze
Totuși, marile puteri ale lumii, care cer reîntoarcerea la diplomație, nu au niciun interes ca prețul petrolului să explodeze și vor căuta să mențină stabilitatea pe piața energetică globală, potrivit unei analize făcute de Simon Watkins și publicată de OilPrice.
Care ar fi cea mai mare problemă din perspectiva sectorului energetic? Păi Iranul ar putea amenința cu perturbarea transportului maritim prin Strâmtoarea ORMUZ. Pe acolo se tranzitează aproximativ 30% din petrolul mondial. Amenințări similare din trecut au dus la creșteri semnificative ale prețului petrolului.
Iranul ar extinde embargoul asupra exporturilor de petrol
Un alt scenariu luat în calcul ar putea fi cel în care Iranul ar extinde embargoul asupra exporturilor de petrol nu doar către Israel, ci și către aliații acestuia, similar cu ceea ce Arabia Saudită a făcut în 1973/74 față de țările care au sprijinit Israelul în timpul războiului cu Egiptul și Siria.
Atunci, pe măsură ce stocurile globale de petrol au scăzut, prețul a crescut dramatic, fiind exacerbat de reducerea treptată a producției de petrol de către membrii OPEC.
Crește și prețul gazului
Prețurile gazelor au urcat și ele, deoarece aproximativ 70% din tranzacțiile cu gaze sunt determinate de prețul petrolului. Până la sfârșitul embargoului, în martie 1974, prețul petrolului crescuse cu aproximativ 267%, de la aproximativ 3 USD pe baril la aproape 11 USD. Această creștere a alimentat o încetinire economică globală, resimțită în special în țările occidentale care erau importatoare nete de petrol.
Banca Mondială a schițat, la scurt timp după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, posibilele direcții în care o astfel de escaladare ar putea duce la creșterea prețului petrolului. Instituția financiară a calculat că o „întrerupere mică” – adică o reducere a aprovizionării globale cu petrol cuprinsă între 500.000 și 2 milioane de barili pe zi, similară cu scăderea înregistrată în timpul războiului civil libian din 2011 – ar determina o creștere inițială a prețului petrolului de 3-13%.
O „întrerupere medie” – implicând o pierdere a aprovizionării de 3 până la 5 milioane bpd, comparabilă cu războiul din Irak din 2003 – ar duce la o creștere a prețului petrolului de 21-35%.
Scenarii negre
Aceste scenarii ne arată cât de sensibilă este piața petrolului la perturbările din regiuni cheie și evidențiază riscurile potențiale asupra economiei globale în cazul unor escaladări ale conflictelor în Orientul Mijlociu.
Scenariul cel mai negru ar fi o „întrerupere mare” – care implică o scădere a aprovizionării de 6 până la 8 milioane de barili pe zi, similară cu scăderea înregistrată în criza petrolului din 1973. Acest scenariu ar duce la creșterea prețului petrolului cu 56-75%. La actualul preț de referință al petrolului Brent, de aproximativ 77 USD pe baril, aceasta ar însemna o creștere La aproximativ 120-135 USD pe baril.
Un factor-cheie care poate reduce riscurile unei escaladări incontrolabile este faptul că niciuna dintre superputerile care susțîn taberele opuse în conflictul din Orientul Mijlociu nu dorește ca prețul petrolului să crească semnificativ. SUA, susțînătorul principal al Israelului, are un interes de lungă durată în menținerea prețului petrolului Brent sub 75-80 USD pe baril pentru a evita recesiunea.
De altfel, China, principalul susținător al Iranului, vrea ca prețul petrolului să rămână scăzut, fiind cel mai mare importator de țiței din lume și având nevoie de prețuri accesibile pentru a susține redresarea să economică post-pandemie.
