CRISTIAN PREDA: - Mă bucur să fiu la noua ediţie a Târgului Bookfest de la Chişinău!  

Din lumea literaturii, scriitoarea Ioana Pârvulescu.

IOANA PÂRVULESCU: - Bine v-am regăsit, dragi cititori, după doi ani!

Din lumea editorială, Denisa Comănescu, poetă, editoare și traducătoare.

Denisa Comănescu: - Bine v-am găsit la Chişinău la cea de-a IX-a ediţie a Bookfestului.

Și Alina Pavelescu, istoric, scriitoare și director adjunct al Arhivelor Naționale ale Românei.

ALINA PAVELESCU: Bună seara, bine v-am găsit!

CARINA MULLER: Domnule Preda, atunci când priviți publicul unui târg de carte, ce vă spune el despre lumea în care trăim? Ce mai caută oamenii astăzi într-o carte?

CRISTIAN PREDA: Unii caută se se informeze, pur şi simplu, şi e vorba fie de meseria omului sau de o problemă pe care îl interesează  nu știu, lumea internațională, un sistem politic sau  rețete pentru a găti. Literatura e mai specială pentru că acolo cauți o imaginație bogată, o poveste frumoasă. Deci, sunt motive diferite care adună împreună pe oameni.

IOANA PÂRVULEASCU: După părerea mea caută o nouă viaţă… pentru că sloganul editurii este: ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit. Publicul îmi spune totul despre acea lume.

DIANA COMĂNESCU: Cred că în primul rând să scape de stresul zilnic şi să găsească, în literatura universală - lumi funcţionale autentice.

ALINA PAVELESCU: Eu cred că oamenii caută într-o carte, oricât de bizar ar părea, se caută pe ei înşişi, în primul rând. Cauţi într-o carte ceva care să te valideze şi să te ajute să te înţelegi pe tine.

CARINA MULLER: Suntem la un click distanță, tot mai frecvent ne folosim de inteligenţa artificială, trăim între clipuri de câteva secunde, rezumate și răspunsuri generate instantaneu. Ce pierde omul atunci când renunță la lectura lungă?

DIANA COMĂNESCU: Pierde, în primul rând, spritul critic, pentru că lectura marilor autori: fie că sunt străini, autohtoni, te faci să dezvolţi spiritul critic, ori acest lucru e foarte important. Fără el ajungă să accepţi conducători pe care nu-i meriţi, o lume a minciunii, a manipulării. Literatura te face, într-un fel mai deştept, te face să înţelegi lumea în care trăieşti prin lumile alternative pe care ţi le propune.  

CRISTIAN PREDA: În primul rând concentrarea. Dacă nu mai poți să citești un volum de 300 sau de 500 de pagini, îți va fi greu, pe urmă, să-ți situci viața. Pentru că viața nu e o succesiune de gesturi care durează 3-4 secunde, nu? Ca să construiești ceva, ai nevoie de mai mult timp.

IOANA PÂRVULEASCU: Pierde lungimea unei vieţi. Aşa cum spuneam: o carte ne oferă o viaţă iar în momentul în care rezumi viaţa aceea pierzi frumuseţea şi toate întâmplările vieţii. Pierzi aproape totul.

ALINA PAVELESCU: Riscă să se piară pe sine fiindcă spuneam, în general, ne regăsim într-o carte. Asta riscăm, să ne pierdem pe noi de noi. Cred că e un lucru suficent de rău cât să ne sperie şi să nu dorim să renunţăm la citit.

CARINA MULLER: Iar într-o epocă a memoriei selective și a ideilor simplificate până la slogan, mai poate cartea, astăzi, să ne apere de manipulare?

CRISTIAN PREDA: În primul rând, cartea servește la manipulare. Și am să vă dau un exemplu foarte cunoscut și pentru publicul din Republica Moldova. Călin Georgescu a existat mai întâi sub formă de carte. El a publicat în 2014 o carte în care își declara admirația pentru Putin. Spunea că Ucraina este un stat artificial. Deci, el a existat mai întâi sub forma unor rânduri. Nu ca om, ca figură, ca un candidat pentru alții.  Deci, în primul rând, manipularea se poate folosi de asta.  Și, evident, că și apărarea în fața manipulării poate să treacă printr-un volum, printr-o explicație, printr-un șir de povești rămuritoare.

DENISA COMĂNESCU: Sigur că da. Pentru că… cartea te atrage prin lumile funcţionale despre care am vorbit, dacă sunt veridice. În acelaşi timp - prin stil, ori stilul este omul, cum spunea cineva mare. Te face să ai stil. Te individualizează într-o lume monotonă.

ALINA PAVELESCU: O carte poate fi scut sau poate fi sabie. Depinde cum vrei să o foloseşti. Poate că nu ar trebuie să o transformăm nici-n scut, nici-n sabie. Ar trebui să o transformăm într-un companion de drum, într-un tovaraş  cu care să dialogăm în solititudine, pur şi simplu.

IOANA PÂRVULEASCU: Depinde cum o citeşti dar cred că singurul lucru care ne apără de manipulare sunt cărţile.

CARINA MULLER: Dar lectura ne face automat mai lucizi sau putem citi mult și înțelege greșit lumea?

DENISA COMĂNESCU: Depinde ce citim, depinde ce selectăm să citim. Eu vorbesc despre marea literatură şi literatura bună actuală. Preşul nu mă interesează.

IOANA PÂRVULEASCU: În general, de la cantitate  se trece la calitate - în cazul cărţii. O mare cantitate de cărţi citite te ajută să faci saltul calitativ. Aşadar, cred că lectura ne apără de manipulare şi ne ajută să scăpăm de asta.

ALINA PAVELESCU: Eu nu cred ca dacă citeşti constant sfârşeşti prin a fi şi mai confuz decât erai înainte să începi să citeşti. Cred că, da, în esenţă lectura te face mai reflexiv, chiar dacă reflecţiile tale nu sunt întotdeauna cele mai lucide. Te ajută să înţelegi mai mult lumea asta, în mod evident.  

CRISTIAN PREDA: Poate să te şi tulbure, pentru că se publică macuratură, așa cum și în rețele sociale: ai delir, îl poţi avea şi imprimat. Discernământul, însă, e în continuare, cred, educat, citind mari autori, că e vorba de literatură sau de filozofie, de psihologie sau istorie.

CARINA MULLER: De nouă ani, Bookfest Chişinău - apropie tot mai mult Republica Moldova şi România. Ce pot construi în continuare aceste întâlniri cu publicul, dincolo de momentele și discursurile festive?

IOANA PÂRVULESCU: Eu vă spun ce au construit pentru mine: prietenie. Am o mulţime de prieteni, aici, la Chişinău pe care nu i-am avut înainte.

DENISA COMĂNESCU: În primul rând e o cultură comună. E un lucru important. Faptul că noi toţi am reuşit să o citim pe Tatiana Ţibuleac, un lucru foarte important, după ce am citit-o pe ea, am dorit să citim şi alţi autori din Republica Moldova. Uite astfel am văzut că temele sunt comune, aceeaşi literatură de înalt calibru şi că avem aceeaşi limbă literară. Construim această cultură comună. Deja o construim.

CRISTIAN PREDA: E o punte inevitabilă pentru că la târg îţi vezi cititorul. Ca autor - nu știi pentru cine scrii. Cei care vin să se întâlnească la Târg cu autorii îi permit acestuia să îşi vadă adresa să-și vadă adresa.

ALINA PAVELESCU: Pot construi o adevărată comuniune intelectuală în jurul unor cărţi care ne vorbesc, şi de pe un mal, şi de pe celălalt al Prutului, despre ceea ce suntem noi. Ne ajută să ne înţelegem unii pe alţii, evident. Simplul fapt că avem ca baza de discuţie - nişte/aceleaşi cărţi, în esenţă, zic că e foarte important pentru relaţia dintre noi.

CARINA MULLER: Doamna Pârvulescu, care este cartea care v-a contrazis cel mai puternic și v-a obligat să vă schimbați o convingere?

IOANA PÂRVULESCU: Citesc de mică. Mi-e greu să răspund la această întrebare dar cred fiecare carte, pe de-o parte - te confirmă, pe de altă parte - te şi contrazice. E bine că se întâmplă acest lucru pentru că e bine să fii şi contrazis.

DENISA COMĂNESCU: Foarte greu să vă răspund la această întrebare. Practic, vorbesc din nou despre cărţile bune, despre cărţile importante. Literatura nu m-a contrazis niciodată, dar sunt cărţi de căpătâi, cărţi care m-au format şi care mă formează în continuare. Una dintre ele este Maestrul şi Margareta de Bulgakov.

ALINA PAVELESCU: Cred că există o carte, nu ştiu dacă m-a contrazis, dar mi-a format convingerile la o vârstă foarte tânără. E vorba despre cartea lui Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii, pe care am citit-o pe când aveam 20 de ani. Mi-a oferit o altă perspectivă asupra lumii, diferită decât cea cu care eram obişnuită, la ieşirea din comunism şi regimul Ceuşescu. Tot timpul pentru mine această carte a rămas un referenţial.

CRISTIAN PREDA: Sunt multe cărți care m-au marcat și în domeniul politologiei, de pildă: cărțile lui Karl Reimund Popper sau Pierre Manon m-au împins pe o cărare pe care nu o cunoșteam.

CARINA MULLER: Şi pe final, cu ce idee ați vrea să plece cititorul de la întâlnirea dumneavoastră de la Bookfest?

IOANA PÂRVULEASCU: Eu aş prefera să plece cu una dintre cărţile acestea. O să fiu egoistă, spunând asta… sau cu oricare carte bună din târg. Cât despre idei: le găsesc în carte.

CRISTIAN PREDA: Că astăzi cărțile te ajută încă mai mult decât pe vremuri, pentru că rețelele sociale sunt o prăpastie, sunt un hău al superficialității și de asta e bine să simți în continuare mirosul paginii de carte.

DENISA COMĂNESCU: Să citească cât mai multe romane, cărţi de memorie, eseistică din rafturile Denisei de la editura Humanitas Comănescu, mai ales că am venit cu foarte multe cărţi importante pe care le lansăm chiar aici la Chişinău.

ALINA PAVELESCU: Nu mi-aş dori să plece neapărat cu o idee anume, mi-aş dori să plece cu nişte întrebări, apropos, de ceea ce a văzut, auzit aici. Să plece neapărat cu o carte, ce carte vrea el.

CARINA MULLER: - Dar din seria dvs.?

Vedeţi multe cărţi de istorie, ştiinţe politice. Dacă eşti adolescent, student, nu neapărat la ştiinţe politice, ştiinţe umane, le-aş recomanda să citească o carte de benzi desenate. Poate o să vi se pară bizar, dar această carte ne spune, în benzi desenate, povestea lui Marcus Aurelius. E o carte care te face să reflectezi, să reflectezi la istoria umanităţii, te face să reflectezi la valorile ei de bază. Cred că o carte care te face să reflectezi e cea mai bună carte pe care o poţi citi. Şi-a atins pur şi simplu scopul.

CARINA MULLER: Vă mulţumesc. Bookfest Chișinău își încheie în această seară ediția a noua. Cărțile rămân însă deschise - și, odată cu ele, conversațiile pe care le provoacă.