„Ceea ce vreau eu să dau asigurări este că indiferent de decizia ce se va lua nu înseamnă că de mâine preotul sau parohia care este în biserică va trebui să plece și slujbele nu vor mai avea loc”, a precizat ministrul Culturii în cadrul unei emisiuni la TV8.

Potrivit ministrului, dacă instanța va decide în favoarea statului, procesul de gestionare a acestor edificii va fi unul de lungă durată. În primul rând, autoritățile vor trebui să facă o inventariere completă a tuturor lăcașelor vizate și să clarifice situația juridică a fiecăruia.

Jardan a explicat de asemenea că Ministerul Culturii nu are capacitatea să administreze direct aproape 800 de monumente istorice, motiv pentru care acestea vor continua să fie oferite în folosință comunităților religioase. În prezent, ministerul lucrează la un regulament care va stabili modul în care vor fi acordate aceste drepturi de folosință.

„Schimbări semnificative, puțin probabile până la sfârșitul anului”

Ministrul a mai spus că autoritățile încearcă să evite apariția unor conflicte similare celui de la Dereneu și că noul regulament va fi elaborat în consultare cu reprezentanții cultelor religioase.

„Este un proces complicat și delicat, care necesită răbdare, atenție și mult calm. Vorbim despre patrimoniu, dar și despre credința oamenilor și comunități întregi”, a subliniat ministrul.

Potrivit lui Cristian Jardan, chiar dacă Curtea Supremă de Justiție va adopta o decizie definitivă, este puțin probabil ca până la sfârșitul anului să existe schimbări semnificative privind dreptul de folosință al bisericilor, întrucât procedurile de inventariere și actualizare a documentelor cadastrale vor dura.

„E un număr enorm, trebuie să mergi la cadastru să depui cerere pentru ridicarea dreptului de folosință. Trebuie să mergi pe fiecare dosar, asta durează. Este o situație foarte delicată pentru societate când vorbim despre biserică, credința oamenilor. Noi nu putem și nu avem dreptul să intervenim în forță. Acum sunt 800 de cazuri. De conflict sunt câteva, nu ne dorim să mărim acest număr. Tocmai de aceea luăm pe pași. Facem inventarierea după care în baza regulamentului pe care îl vom aproba în consultare cu cultele, fiecare parohie va începe demersurile de înregistrare a dreptului de folosință”, a precizat ministrul Culturii.

Totodată, Jardan a subliniat că orice decizie privind folosirea lăcașelor de cult trebuie să țină cont, în primul rând, de oameni și de voința comunităților locale. „Îndemn de fiecare dată la calm, pentru că până la urmă este vorba despre oameni. Comunitățile ar trebui să decidă în mare parte și cred că ele înseși au decis deja într-un fel sau altul”, a declarat Cristian Jardan.

Joi, 4 iunie, la Curtea Supremă de Justiție a avut loc o ședință în dosarul dintre Mitropolia Basarabiei și Ministerul Culturii într-un litigiu complex ce vizează dreptul de folosință acordat Mitropoliei Moldovei, parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, să folosească peste 800 de biserici și monumente istorice din Republica Moldova. Ședința a fost stabilită după ce pe 19 martie a fost amânată. Judecătorii au intrat în deliberare. Conform legislației in vigoare, decizia se publică in 15 zile.

Obiectul litigiului

Pe 4 ianuarie 2003, Ministerul Culturii și Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove au semnat un contract de colaborare conform căruia au fost transmise în folosință structurii ecleziastice subordonate Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse edificiile bisericești cu statut de monument protejat înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat și declarate monumente de istorie și cultură.

Citește și: Mitropolia Moldovei va contesta decizia care i-a dat câștig de cauză Mitropoliei Basarabiei

Pe 10 noiembrie 2008, Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova au semnat un acord cu Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove cu privire la transmiterea în folosință şi obligație de protecție a mănăstirilor monumente de istorie şi cultură de importanță națională.

Începând cu 2010, Mitropolia Basarabiei a acționat în judecată Ministerul Culturii și Turismului și Mitropolia Moldovei, solicitând anularea a două contracte semnate în 2003 și 2008 cu structura ecleziastică subordonată Rusiei