Deputatul a afirmat că ancheta parlamentară va analiza atât criteriile care au stat la baza acestei decizii, cât și motivele pentru care unele întreprinderi au rămas în afara gestiunii Agenției.

„Sunt nedumerit de includerea SA Moldtelecom și Franzeluța SA, de exemplu, în categoria întreprinderilor pasibile de privatizare potrivit planului de triere început de Agenția Proprietății Publice (APP) în 2023. Trebuie să aflăm de ce multe întreprinderi de stat nu au trecut în gestiunea APP, așa cum ar fi trebuit, dar și de ce ministerele-fondatoare au pierdut contactul cu multe din ele”, a declarat parlamentarul.

Dinu Plîngău a mai spus că una dintre prioritățile Comisiei de anchetă este clarificarea situației celor 515 întreprinderi de stat existente în prezent, inclusiv a celor care nu au fost transferate în gestiunea APP, deși acest lucru era prevăzut printr-o hotărâre de Guvern din 2017.

Deputatul a afirmat că lipsa unei evidențe clare poate afecta gestionarea patrimoniului acestor întreprinderi, iar comisia ar putea analiza fiecare caz în parte pentru a stabili ce bunuri dețin și ce s-a întâmplat cu acestea de-a lungul anilor.

El a anunțat că vineri va fi discutat în cadrul audierilor problema salariilor din unele întreprinderi de stat și modul în care sunt desemnați membrii consiliilor de administrație, în special cei desemnați de ministere și autorități publice.

Un alt subiect va fi planul de triere elaborat în 2023 de Agenția Proprietății Publice împreună cu Guvernul Republicii Moldova. „Ce presupune acest plan? Repartizarea tuturor întreprinderilor de stat în cinci categorii, în funcție de anumite criterii de importanță”, menționează Dinu Plîngău.