În cei patru ani de război la graniţă, zeci de mii de ucraineni au ajuns în Republica Moldova. Unii au stat doar o perioadă, alţii s-au stabilit cu traiul. Dincolo de statistici, sunt însă destine frânte, mame care și-au luat copiii și au fugit din calea bombardamentelor, lăsând în urmă rude, case sau locuri de muncă. Astăzi, mulți dintre ei încearcă să-şi vadă de viaţă aici, în Republica Modova: muncesc, își trimit copiii la școală și încă mai speră ca vor reveni acasă.
La Gimnaziul "Taras Șevcenko" din Chișinău învață cei mai mulți copii refugiați din Ucraina. Aici şi-au găsit un loc de muncă şi 14 profesori ucraineni, printre ei şi Alexandra Bolgova. Este de trei ani în Republica Moldova. Învățătoare cu o experienţă de 45 de ani, ea îşi continuă activitatea didactică. A fugit de război împreună cu cei trei copii şi nepoţi. La Zaporojie i-a rămas o fiică în vârstă de 26 de ani, care este medic şi nu are dreptul să părăsească ţara.
ALEXANDRA BOLGOVA, refugiată: Şi astăzi copiii învaţă în Zaporojie. Au fost deschise 12 şcoli în subterană, unerori sunt şi 47 de sirene într-o singură zi. Fiica mai mică este medic în prima linie şi lucrează la spitalul regional. E medic imagist. Am nopţi albe, deoarece lucrează în ture şi sunt doar 5 km până la linia de front. Mai activează în alte două clinici. Îmi spune că tot timpul şi-l petrece la muncă. Asta nu e viaţă... sunt ca nişte roboţi.
Pentru sute de copii refugiați din Ucraina, Gimnaziul "Taras Șevcenko" a devenit mai mult decât o instituție de învățământ, e locul unde uită de război şi de frică. Din cei peste 400 de elevi înscrişi, 340 sunt din Ucraina. Au fost create clase cu predare în limba ucraineană, iar lecțiile sunt susținute, la fel, de profesori ucraineni. Aici, copiii studiază şi în limba română.
ALEXANDRA BOLGOVA, refugiată: Cei din Herson sunt mai emotivi şi vulnerabili. Au văzut invazia. Cei din Odesa şi Nikolaev sunt mai calmi. Mulţumesc pentru susţinere, înţelegere şi pentru aceste condiţii minunate în care lucrăm.
Republica Moldova a devenit o casă mai sigură şi pentru mai mulţi locuitori ai oraşului Odesa.
MARIA CIUVAHA, refugiată: Pe la ora şapte dimineaţa se auzeau împuşcături, rachete, drone, explozii. Aici e linişte. Copilul a început să doarmă. Să stăm în subsol şi dimineaţa să mergem la şcoală nu era o opţiune, aşa că am decis, acum un an, să venim aici, în R. Moldova. Am înscris copilul la şcoală şi când au aflat că am studii psihologice mi-au propus să lucrez cu copiii cu necesităţi speciale.
VICTORIA ŞUTÎLA, refugiată: Sunt de şase luni în Republica Moldova. Am venit din Odesa. Sunt alături de copilul meu, aici învaţă în clasa întâi. M-am bucurat că am putut să mă angajez. În Ucraina, acasă, nu avem electricitate, căldură, e o situaţie dificilă în oraş.
Numărul elevilor ucraineni înscrişi la Gimnaziul "Taras Şevcenco" din Chişinău creşte de la un an la altul.
INA SCHENDRA, director Gimnaziul "Taras Şevcenco": Numărul acestora este în creştere fiindcă săptămânal astfel de înmatriculări 2-3, temei fiind cererea părinților. Mai recent, acum mulţi avem din Odesa, rediunea Nicolaev, dar la fel Mariupol, Kiev, chiar în ultima perioadă din Kiev mulţi părinţi avem. Sunt copii care 4-5 ani nu au frecventat şcoala din motivul a fost situaţia covid apoi a început războiul şi sunt mulţi copii care momentan clasa 4-5 şi ei pentru prima oară se află într-o instituţie şi le este dificil. Au fost pe învăţământ online.
Reprezentanții Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova spun că refugiații au nevoie de mai mult decât protecție temporară – de perspective pentru viitor.
ROMAN RUSU, manager de programe al Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova: Noi credem că trebuie să fie revizuite şi alte statute, şederea permanentă. Solicitări de cursuri de limbă română, unde se învaţă l. română. Asistenţă în angajare, încrierea copiilor în şcoli. Toţi sunt focusaţi pe integrare.
CORNEL TRIBOI, şef adjunct interimar IGM: Guvernul R. Moldova s-a aliniat deciziei UE privind prelungirea protecţiei temporare până la data de 1 martie 2027. Fiind modificată şi mecanismul de acordare a protecţiei temporare prin includerea modulului de solicitare a prelungirii protecţiei temporare. Până la moment Inspectoratul General pentru Migraţie a eliberat peste 89 de mii de documente pentru beneficiari de protecţie temporară.
Potrivit Agenţiei Servicii Publice, în cei patru ani de invazie a Rusiei în Ucraina, peste 9300 de cetățeni ucraineni au depus cereri pentru a putea obţine cetăţenia Republicii Moldova. Au fost aprobate peste 6200 de solicitări, iar 336 au fost respinse.
