Cooperarea dintre România şi Republica Moldova în domeniul infrastructurii a prins contur în ultimii ani şi prin proiecte strategice. Vorbim aici despre drumuri, poduri și conexiuni esențiale pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională. Lucrările la podul de la Ungheni, semnarea acordurilor pentru construcția a patru noi poduri peste Prut, a primilor kilometri din autostrada Unirii, pe partea din Republica Moldova, dezvoltarea rețelei de apă și canalizea. Sunt doar câteva dintre proiectele de anvergură realizate cu sprijinul României.
Comuna Sireţi din raionul Străşeni se bucură de aproximativ 10 km de reţele noi de canalizare, de peste 40 km de apeduct şi de un drum naţional reabilitat, proiecte realizate cu sprijinul Guvernului României. Localnicii spun că acest lucru le-a îmbunătăţit modul de viaţă.
La noul sistem centralizat de canalizare au posibilitatea să se conecteze peste 400 de locuinţe, două instituţii publice şi patru agenţi economici. Valoarea investiţiei se ridică la 11,5 milioane de lei, dintre care trei milioane au fost oferite de Guvernul României. Localitatea a mai beneficiat şi de reabilitarea unui drum naţional, proiect transfrontalier implementat împreună cu localitatea Tulucești din România.
LEONID BOAGHI, primar, Sireţi: Cele mai multe proiecte, inclusiv cu rezultate în infrastructură avem cu primăria Tuluceşti din judeţul Galaţi. A fost construcţia unui drum de 2,8 km pentru partea de Sireţi… Proiectul nostru a fost declarat cel mai de succes, fiind practic cel mai mare proiect financiar şi totodată cel mai bun proiect implementat din toate proiectele transfrontaliere.
Colaborarea strânsă dintre România şi Republica Moldova a fost marcată şi de începerea lucrărilor la podul de la Ungheni - primul construit după mai bine de 60 de ani şi care ar urma să fie dat în exploatare în toamna acestui an.
IONEL SCRIOȘTEANU, secretar de stat, Ministerul Transporturilor din România: Construim poduri, iar acest pod care este şi la nivel de autostradă, nu numai că este primul, este şi primul pe care îl construim la nivel de autostradă peste Prut, reprezintă de fapt un început. Un început al realizării unei conexiuni la nivel de autostradă între Chişinău şi Bucureşti. Podul este un element important, dar este începutul dezvoltării infrastructurii de mare viteză şi a conectării Republicii Moldova de România şi de vestul Europei.
SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Progrese au fost înregistrate şi în ceea ce priveşte infrastructura feroviară, proiecte care consolidează cooperarea dintre cele două state. Unele dintre cele mai importante fac referire la deschiderea circulației pe tronsonul feroviar Cantemir–Fălciu și redeschiderea liniei Cahul–Galați pentru traficul de marfă și pasageri. Alte realizari sunt electrificarea liniei Iași–Ungheni și studiul de fezabilitate pentru linia cu ecartament european Ungheni–Chișinău.
IONEL SCRIOȘTEANU, secretar de stat, Ministerul Transporturilor din România: Sprijinim Republica Moldova ca mai departe să se construiască ecartament european feroviar până la Chişinău şi electrificat, astfel încât să avem o conexiune Chişinău- Iaşi- Bucureşti la nivel de ecartament european electrificat direct. Am câştigat acest proiect în comun, România- Republica Moldova. A fost un pas important pentru că vizăm multe proiecte comune cu finanţare europeană.
România face acum ultimii pași pentru achiziționarea Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Acesta va fi practic o filială a Portului Constanța, care are ieșire la Marea Neagră. Astfel, Republica Moldova va avea de câștigat din punct de vedere economic, inclusiv prin exporturile pe care le va putea face pe această cale.
VLADIMIR BOLEA, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova Din punct de vedere economic, noi avem numai de câştigat. În plus, noi astăzi în construcția de drumuri suntem aliniați la standardele europene, adică noi folosim piatră de înaltă calitate și piatra asta este adusă sau din Ucraina, sau agenții economici puternici din Republica Moldova au mers și au cumpărat însăși extracții de piatră din România. Pentru a o importa iarăși avem nevoie de aceste porturi și de relații economice foarte clare cu România.
Autorităţile de la Chişinău dau asigurări că 2026 va continua cu mai multe proiecte de infrastructură, care vor îmbunătăţi conectivitatea internă şi legăturile cu România.
VLADIMIR BOLEA, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova: Noi astăzi vrem să vorbim despre acel prim capăt de autostradă care va fi construit pe teritoriul Republicii Moldova, în continuarea autostrăzii A8, care se finalizează în mod logic la podul de tip autostradă. Şi vor urma cei aproximativ cinci km care vor fi construiţi pe teritoriul Republicii Moldova.
Sprijinul României pentru integrarea Republicii Moldova în Programul european "Acțiunea pentru securitatea Europei" va contribui la facilitarea conexiunilor Republicii Moldova cu spațiul european și la consolidarea conectivității regionale.
