Republica Moldova este ținta unor numeroase atacuri cibernetice, iar faptul că unele dintre ele reușesc nu înseamnă că digitalizarea trebuie oprită, ci că vulnerabilitățile trebuie identificate și remediate. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Claudiu Năsui, care a subliniat că digitalizarea aduce beneficii importante, dar și riscuri de securitate. Oficialul a îndemnat totodată cetățenii să nu ofere date personale, coduri PIN sau informații bancare persoanelor care îi contactează telefonic pretinzând că reprezintă instituții publice ori bănci.
„Republica Moldova este foarte atacată. Ce s-a întâmplat zilele astea este că unele atacuri izbutesc. Nu poți să fii atacat tot timpul. Și Constantinopolul a căzut la un moment dat, oricât de puternice ai zidurile. Avem astfel de incidente, dar astfel de incidente se produc zilnic într-o cantitate foarte-foarte mare. Ori ele nu ajung în presă zilnic. De ce? Pentru că nu izbutesc. Ajung în presă cele care izbutesc”, a explicat ministrul Năsui, fiind invitat în platoul emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova.
„Realitatea este că ai un stat care este foarte atacat și că, o dată, a reușit să izbutească un atac. Haideți să ne uităm care a fost sursa, dacă puteam face unele lucruri mai bine. Și eu cred că puteam face unele lucruri mai bine. Nu zic nu. Și să astupăm gaura aceea, să rezolvăm, să reparăm zona aceea care nu a mers și să continuăm”, a adăugat el.
Oficialul a adus exemplul Danemarcei, unde luna trecută au fost furate datele cu caracter personal a 8,8 milioane de oameni. Potrivit publicației daneze, fudm.dk, este vorba despre un incident de securitate dezvăluit la 5 octombrie 2026, în urma căruia persoane neautorizate au obținut acces la datele personale a aproximativ 8,8 milioane de persoane înregistrate în registrul național al populației. Informațiile vizate includ nume, adrese și numere personale de identificare.
„Adică se întâmplă și la case mai mari. Pentru că, atunci când e vorba de niște atacuri mari, făcute de niște actori statali care mai au și inteligența artificială la îndemână, devine din ce în ce mai greu, poate să fie destul de greu să te aperi", a explicat ministrul.
Claudiu Năsui a venit cu un îndemn pentru cetățeni să nu ofere date personale persoanelor care îi contactează telefonic pretinzând că reprezintă instituții publice ori bănci.
S-au luat date personale. Cu datele astea personale, în sine, nu pot să-ți ia cineva banii din contul bancar. Nu poate să-ți fure banii doar cu datele de acolo. În schimb, ce pot să facă este să vă folosească datele pentru a vă convinge să le dați dumneavoastră. Și o zic pentru telespectatori, o zic pentru toată lumea care ne ascultă. Oricine vă sună și pretinde că este autoritatea statului, că este ASC, că este STISC, că este bancă, că e oricine, și vă cere date, nu dați! Asta trebuie să fie regulă de bază. (...) Cineva care îți cere numere de card, PIN-uri, coduri de acces și toate astea, nu îți vrea binele. Banca nu o să ți le ceară, statul nu o să ți le ceară. Niciodată!
Oficialul a mai subliniat că educația digitală a cetățenilor este esențială pentru a-i ajuta să recunoască tentativele de phishing și să nu cadă în capcana escrocheriilor online.
Republica Moldova se confruntă în prezent cu un atac cibernetic de amploare, despre care autoritățile spun că ar fi fost facilitat, cel mai probabil, de inteligența artificială. Pentru a evalua situația și a stabili măsurile de răspuns, șefa statului a convocat pentru zilele următoare o ședință a Consiliului Național de Securitate.
În perioada 19–23 octombrie, atacul a vizat aproximativ un milion de numere de identificare personală (IDNP). Potrivit estimărilor preliminare, au fost extrase neautorizat date aferente a circa 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare, informații despre membrii familiei, pensii, prestații sociale, permise de conducere și unele date financiare. Autoritățile precizează că acest lucru nu înseamnă că tot atâtea conturi de utilizatori au fost sparte.
Potrivit premierului, atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii digitale și au automatizat extragerea informațiilor. Unele dintre aceste vulnerabilități ar fi putut fi identificate și exploatate cu ajutorul inteligenței artificiale.
