Chiar și după 31 de ani de la obținerea independenței, Republica Moldova rămâne un stat fracturat, marcat de o serie de vulnerabilități, recunoscute de toate guvernările. Despre dependenţa energetică de Federaţia Rusă se discută mult, dar abia în ultimii ani s-au făcut paşi concreţi pentru a găsi soluții eficiente. Cât de vulnerabili energetic suntem și ce măsuri sunt propuse pentru a se asigura autonomia energetică aflăm din reportajul realizat de Natalia Chicu.
NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „Aşa descriu situaţia majoritatea cetăţenilor R. Moldova. Acestea sunt probleme care îi frâmântă deja de 31 de ani, iar autorităţile promit că vor veni cu soluţii. Dar să o luăm de la început. Puţin ştiu că dependenţa energetică a Republici Moldova de Rusia îşi are începutul încă în anii 70 ai secolului trecut, când reţele au fost construite astfel încât R. Moldova să poată fi şantajată energetic. "
VICTOR PARLICOV expert în energetică: „Veţi observa o particularitate stranie în zona de sud, unde gazoductul transbalcanic, face nişte cotituri improprii, a fost construit în aşa fel ca el să treacă cât mai mult posibil pe teritoriul Ucrainei. Nu-i o coincidenţă că principală sursa de generare a energiei electrice era amplasată în stânga Nistrului. Multe nuanţe sugerează că infrastuctura critică atât pe partea de gaze şi energie electrică, încă în perioada sovietică, era construită aşa ca teritoriul RM, în caz de nişte mişcări să poată fi uşor ţinută sub control prin partea energetică”.
În anii 2000 a urmat șocul provocat de creșterile de preț repetate a gazelor naturale, provocate de refuzul președintelui Vladimir Voronin de a semna "Memorandumul Kozak" ce presupunea federalizarea Republicii Moldova. Au fost si opriri ale livrărilor de gaze în 2009, Republica Moldova devenind o victimă colaterală a disputelor energetice dintre Rusia și Ucraina. Cu 16 ani în urmă, centrala de la Cuciurgan, situată în stânga Nistrului, a fost cumpărată, în condiţii dubioase, de gigantul rus Inter RAO UES. Sunt informaţii că mai mulţi şefi ai companiei sunt de fapt foşti angajaţi ai serviciilor secrete din Rusia.
SERGIU TOFILAT expert în energetică: „În 2003, ex-aşa numitul preşedinte Smirnov a emis un decret prin care a fost scoasă la privatizare această centrală electrică. A ajuns pe mâinile unei companii off-shor la un preţ simbolic de 20-30 mil. dolari, iar ulterior în 2005-2008 a fost revândută către concernul rus de stat Inter Rao."
NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „Primii paşi de reducere a dependenţei energetice faţă de F. Rusă au fost întreprinşi în anii 2007-2008, când s-a luat decizia de a construit gazoductul Tocuz-Mereni, care ocoleşte stânga Nistrului, iar Tiraspolul a pierdut astfel principala pârghia de a sista livrarea de gaze către Chişinău. Un alt pas important a fost construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni”.
VICTOR PARLICOV expert în energetică: „După 2007, Tiraspolul putea închide gazul la Chişinău, numai dacă închidea integral tot balcaniul. 9.46-10.19 Proiectul Iaşi-Ungheni, deşi se ştia că nu va soluţiona integral problema securităţii alimentarii cu gaze, dar a fost un pas. În 2020, securitatea alimentării cu gaze a RM a fost soluţionată prin asigurarea tehnică de alimentare cu gaze revers pe gazoductul transbalcanic”.
Centrala de la Cuciurgan, finanţator principal al regimului separatist, este, în continuare, distribuitorul principal de energie electrică în Republica Moldova şi își poate prmite să şantajeajeze Chişinăul. În ultimele 4 luni, Guvernul a fost nevoit să dea o autorizaţie de mediu pentru uzina metalurgica de la Râbniţa în schimbul unui preţ mai mic la energie electrică.
NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „Problema dependenţei energetice a R. Moldova are două cauze: lipsa resurselor energetice proprii şi datoriile către Gazprom. Potrivit concernului rus, datoria totală a malului drept al R.Moldova pentru gazele naturale, se estimează la 700 milioane de dolari, iar datoriile regiunii transnistrene depăşesc 7 miliarde de dolari”.
SERGIU TOFILAT expert în energetică: „Ultimele date publicate de concernul rus erau pe 30 sept. 2021. La acel moment datoria era de 8,5 mldr. dolari. Repartizarea ei se face strict în contabilitatea Moldovagaz. Astea-s cifre neverificate. Moscova pretinde că noi le datorăm 709 mil. dolari. Noi am calculat că am plătit mai mult, am fost fraudaţi cu peste 950 mil. dolari”.
De-a lungul anilor, Republica Moldova a fost un obiect al politicii energetice ruseşti, fără a avea o poziţie activă în negocieri. În ultimul an, Guvernul de la Chişinău a luat o serie de măsuri care au consolidat poziția în negocierile cu Gazpromul, prin diversificarea furnizorilor şi modernizarea infrastructurii învechite. În octombrie 2021, contractului dintre Moldovagaz și Gazprom a fost prelungit până în 2026, cu obligația efectuării unui audit la Moldovagaz până la 1 mai 2022 şi eşalonarea datoriilor.
SERGIU TOFILAT expert în energetică: „Gazprom, de la 1 mai, are temei juridic să rezilieze contractul. În principiu, Gazprom, poate găsi diferite pricini să-l rezilize, vedem cum au fost stopate livrările de gaze în Bulgaria, Polonia. Noi în continuare vom fi supuşi acestui şantaj, însă aici noi nu mai suntem singuri”.
Se fac însă paşi hotărâți pentru a asigura securitatea energetică. La începutul anului s-a făcut sincronizarea sistemului energetic la cel european ENTSO-E. Recent, s-au votat și modificări la legea gazelor, care va permite implemetarea totală a Pachetului trei energetic.
ANDREI SPÎNU ministrul Infrastructurii: „Am trecut printr-o perioadă extrem de complicată, dar lucrurile au început să se mişte. Am început să contruim o linie de înaltă tensiune să conceteze R.Moldova la România. În octombrie anul trecut, am făcut primele achiziţii de gaz de pe piaţa externă. Am votat legea energiei electrice care obligă statul să cumpere energie electrică din minim 2 surse şi din luna mai 30% din energie electrică este cumpărată din Ucraina”.
SERGIU TOFILAT expert în energetică: „Noi putem lua energie şi din România începând cu luna martie. Este un pas enorm înainte, dar, la moment, reţelele electrice existente nu ne permit să ne asigurăm o autonomie în deplinul sens al cuvântului”.
Războiul ruso-ucrainean a dus la o creşetere fără precedent a preţurilor la gaz. În august, R.Moldova cumpăra gazul rusesc cu 1458 de dolari mia de metri cubi, cel mai mare preţ plătit in 3 decenii de Independenţă. Autorităţile de la Chisinau au anunţat noi măsuri de compensare pentru cetăţeni.
VICTOR PARLICOV expert în energetică: „Este o anomalie de preţuri nu doar în RM, dar la nivel European. Da, nu sunt cele mai bune condiţii, dar conform formulei, preţurile din iarnă ar trebui să fie mai joase decât preţurile din vară”.
ANDREI SPÎNU ministrul Infrastructurii: „Într-o situaţie normală, în care contractul Moldovagaz cu Gazprom rămâne şi nu este anulat, atunci începând cu luna octombrie formula de calcul se schimbă şi ar trebui să avem un preţ de achiziţie a gazului mai mic. În acest caz vom vedea deja care va fi preţul de achiziţie şi vom vedea dacă sunt necesare acţiuni din partea ANRE pentru reducerea tarifului”.
Autorităţile iau în calcul trei scenarii în cazul în care F. Rusă decide să nu mai alimenteze regiunea transistreană cu gaz şi să stopeze livrările către R. Moldova.
ANDREI SPÎNU ministrul Infrastructurii: „Avem un minim stoc de 24 mil. m3 de gaz stocat în sistemul de transport al României. Avem un credit semnat cu BERD de 300 mil. şi vom creşte această rezervă de gaz în luna august şi septembrie. Suntem în discuţii pentru a semna contracte de livrare a gazelor în caz de întreruperi. Asigurăm rezerva de stat cu păcură. Dacă vorbim de energie electrică avem deja semnat cu colegii din Ucraina, în cazul în care Centrala de la Cuciurgan nu va putea produce cele 70% vom lua 100% din energia electrică din Ucraina”.
Şi de această data, R.Moldova s-a bucurat de spijinul necondiţionat al României.
ANDREI SPÎNU ministrul Infrastructurii: „A ajutat R.Moldova în perioada de câteva luni cu păcură 5 mii tone, cu combustibil. Am discutat la Bucureşti despre achiziţionarea, sau donarea unei cantităţi mai mare de păcură pentru acest sezon. Vrem să discutăm despre un contract de livrare a gaze pentru cetăţenii din R.Moldova. În câţiva ani, România va produce suficient gaz pentru consumul intern, ba chiar mai mult, şi, acum e momentul să semnăm acel contract discutăm şi despre participarea R.Moldova la proiecte mai ambiţioase cum ar fi reactoare nucleare modulare”.
Autorităţile de la Bucureşti dau asigurări că, în cazul unei crize energetice, România va ajuta R. Moldova să treacă cu bine de această iarnă.
CRISTIAN DIACONESCU fost ministru de Externe al României: „Din perspectiva României nu există o altă variată decât să sprijine R.Moldova cu toate mijloacele care stau la dispoziţie. Moldovatransgaz a semnat deja o convenţie de participare la piaţa spot şi piaţa produselor standartizate pe termen mediu şi lung. Republica Moldova poate, pe aceste platforme de tranzicţionare, să achiziţioneze gaze naturale din rezervele aflate la dispoziţie. Este un efort comun. Trebuie să ne mişcăm foarte repede în această perioadă. Posibilitatea ca în preajma ierii, sau mai devreme în toamna gazul rusesc să fie tăiat pentru întreaga Europa etse foarte mare. Dacă ar fi vorba de un factor de constrângere, din păcate R. Moldova ar fi considerate în prima linie. Trebuie privită în termini de zile, săptămâni pentru a fi diminuată”.
Sistarea livrărilor de gaze ruseşti către R. Moldova riscă să provoace o criză umanitară în stânga Nistrului.
VICTOR PARLICOV expert în energetică: „Dacă astăzi se sistează livrările de gaze în R. Moldova dinspre Ucraina, dinspre Tiraspol, atunci cea mai mare problemă va fi ce facem cu criza umanitară din stânga Nistrului”.
SERGIU TOFILAT expert în energetică: „Ei nu ne pot nouă deconecta gazul fără ca să afecteze regiunea transnistreană. Noi tehnic putem contracta volume din orice colţ al lumii, am văzut asta în octombrie anul trecut. Dar problema este ce facem cu regiunea transnistreană. Partea bună este că se crează posibilităţi de reunificare a ţării”.
În contextul crizei energetice se vorbeşte tot mai mult despre eficienţă şi obţinerea energiei din surse regenerabile. La începutul acestui an, la Criuleni, a fost lansat cu sprijinul Guvernului Chinei cel mai mare parc fotovoltaic din Republica Moldova, cu o putere de 2,8 MW. Parcul asigură cu energie electrică instituțiile publice din raion și va aduce economii de pina la 5 milioane de lei la buget raionului.
ALEXANDRU CIUDIN director Agenţia pentru Eficienţă Energetică: „Până în prezent au fost inatalate capacităţi de peste 120 MW în RM pe mai multe scheme de spijin cât şi pe piaţa liberă. Din aceşti 120 MW, 10 MW au fost instalaţi prin schemă de sprijin contorizare netă. Avem peste 470 de proiecte implementate în RM. În 2021 au fost livraţi în reţea circa 4 mii de MWh energie electrică”.
Tot mulţi basarabeni caută solutii și îşi instalează panouri fotovoltaice, eoliene sau cazane pe biomasă. Dinu Bubulici, din Chişinău şi-pus pe acoperişul locuinţei 14 panouri fotovoltaice cu o capacitate de 5 KW. Investiţia a fost de peste 3 mii de euro.
DINU BUBULICI: „Am zis că merită să încerc, după toate calculele, invetsiţia se răscumpăra cam în 7 ani. Am hotărât să import un lot fotovoltaica din China. am important 15 KW - 10 KW pentru casa părintească din Drochia şi 5 KW, aici, la Chişinău”.
Locuinţa lui Dinu nu a este conectată la gaz. Tânărul îşi asigură căldura cu energie electrică.
DINU BUBULICI: „Aceşti 5KW, produc cam 5 mii KW anual, şi îmi acoperă cam 70 la sută din consumul total de curent electric, luînd în considerare că la mine încălzirea o parte este pe electricitate, altă parte pe lemne, în caz că nu-mi ajunge electricitate. Plus, maşina des spălat rufe, maşina de spălat vase, maşina de uscat rufe. Practic, eu am cumpărat energie pe 7 ani înainte, şi încă 10-15 ani după asta voi avea energie gratis”.
Recent, autorităţile au dat o lege de susţinere a producătorilor de energie electrică pentru consum propriu.
ANDREI SPÎNU ministrul Infrastructurii: „În acest an am votat capacităţi suplimetare pentru construcţia de staţii electrice bazate pe resurse regenerabile. Iniţial am aprobat 20MW, dar cetăţenii noştri şi companiile locale au solicitat 120 MW, am aprobat aceste capacităţi, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din energia electrică”.
NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „În prezent, energia electrică produsă din surse regenerabile constituie doar 4% la sută din consumul total de energie în R. Moldova. Planurile sunt ambiţioase, iar până în 2030, autorităţile îşi propun ca 30% din energia electrică să fie obţinută din regenerabile”.
Energie din surse regenerabile
2022 - 4%
2030 - 30%
ANDREI SPÎNU ministrul Infrastructurii: „Chiar mai repede decât 2030. Noi ne propunem ca în următorii 5 ani să ajungem la 30 la sută din energia electrică să fie produsă din regenerabile. 30% din consumul total ar înseamnă 400MW, dacă luăm şi malul stâng al Nistrului. Dacă luăm doar malul drept ar fi 240-250 MW. În următorii ani, RM îşi va câştiga independenţa energetică şi va creşte rezilienţa în acest sector”.
Potrivit experților, până în 2050 vom asista la o trecere globală totală către sursele de energie regenerabilă. Nu este un moft, ci o necesitate.
VICTOR PARLICOV expert în energetică: „Ceea ce face această criză, inclusiv această explozie de preţuri nu face altceva decât să prăgătească toată lumea de un salt tehnologic imens. Deja nu vor mai fi fantastice tehnologiile de hydrogen, tehnologiile de stocare a energiei”.
Situația energetică precară în care se află R.Moldova ne reaminteşte că dependența energetică de Rusia are costuri. Diversificarea surselor de import a gazelor naturale, eficientizarea căilor de interconectare în interiorul UE, accelerarea tranziției la resursele regenerabile și eficientizarea consumului trebuie să fie prioritare.
