Congresul Deputaților și al autorităților reprezentative din autonomia găgăuză s-a întrunit astăzi pentru a adopta o rezoluţie prin care cere mai multă putere la nivel central şi local. În timpul lucrărilor, deputatul Nicolae Dudoglo a ameninţat, chiar, cu organizarea unui referendum privind declararea independenţei UTA Găgăuzia. Experţii spun că pretenţiile reprezentanţilor autonomiei sunt o sfidare la adresa Chişinăului.
Printre solicitări se regăsesc încetarea aşa-ziselor "ingerințe" în alegerile pentru funcția de Guvernator al UTA Găgăuzia, asigurarea reprezentării în Parlamentul de la Chişinău, revenirea procurorului din autonomie în funcţia de membru al Curții Supreme de Justiţie dar şi reînfiinţarea unor instituţii precum Serviciul Vamal sau Inspecţia Fiscală. Rezoluţia este adresată președintelui Republicii Moldova, Parlamentului, preşedintelui Federaţiei Ruse, al Turciei, SUA, precum şi reprezentanţilor UE şi misiunii OSCE.
REZOLUŢIA CONGRESULUI DEPUTAŢILOR ŞI AUTORITĂŢILOR DIN UTA GĂGĂUZIA
- Statut constituțional pentru Legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia.
- Alinierea legislaţiei Republicii Moldova cu statutul UTA Găgăuzia.
- Încetarea "ingerințelor" în alegerile pentru funcția de Guvernator al UTA Găgăuzia.
-Reînfiintarea Serviciului Vamal, a Inspecţiei Fiscale şi a altor organe, în termen de trei luni.
- Un număr de locuri în Parlament pentru aleşii din UTA Găgăuzia.
- Restabilirea statutului de membru al Curții Supreme de Justiţie pentru procurorul UTA Găgăuzia.
IRINA VLAH başcanul UTA Găgăuzia: „Această rezoluţie trebuie să provoace Parlamentul Republicii Moldova să lucreze activ cu Adunarea Populară din Găgăuzia.”
ALEXANDR TARNAVSKII vicepreşedintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia: „Decizia este una susţinută, fără iniţiative radicale. Vremurile sunt dificile şi fiecare cuvânt trebuie cântărit şi spus cu atenţie. Trebuie să discutăm cât mai mult, căci mitingurile şi adunările sunt procese politice importante dar, totuşi, deciziile se iau la masa de discuţii.”
TELEFON ALEXANDRU ARSENI, expert constituţional: „Aceste solicitări..MUSCA.. dacă vor fi prezentate în mod oficial, urmează nu numai o discuţie la TV, dar o abordare la nivel naţional pentru că teritoriul RM este unitar, inalienabil şi indivizibil.”
În discursul său, Nicolae Dudoglu, deputatul în Adunarea Populară din regiune, a declarat că în cazul în care autoritățile centrale ale Republicii Moldova vor ignora aceste solicitări, gagauzii trebuie, cităm, "să-și rezerve dreptul de a iniția și desfășura un referendum privind viitorul Găgăuziei".
NICOLAE DUDOGLO deputat, Adunarea Populară din UTA Găgăuzia: „Dacă prietenii noştri din Chişinău nu vor fi de acord, noi, dragi prieteni, trebuie să ne trezim, să ne adresăm poporului găgăuz şi să organizăm un referendum privind independenţa regiunii. Asta va tempera acţiunile Chişinăului.”
GHEORGHE LEICIU deputat, Adunarea Populară din UTA Găgăuzia: „Laitmotivul tuturor discursurilor a fost respectarea atribuțiilor Autonomiei Găgăuze prevăzute în legislaţie. Da, a fost o declaraţie radicală dar a avut caracter individual.”
Experţii spun că această declaraţie este o abatere de la normele constituţionale.
ALEXANDRU ARSENI, expert constituţional: „Această declaraţie este o insultă a unităţii naţionale a R. Moldova, ca subiect de drept internaţional, depăşeşte orişice limită şi trebuie curmată cu toate prevederile normelor dreptului constituţional. Însăşi declaraţia, în calitate de idee, este o sfidare a demnităţii şi unităţii naţionale şi teritoriale a R. Moldova. Este o abatere totală de la normele constituţionale.”
ANATOL ŢĂRANU, analist politic: „De fapt este o manifestare a separatismului găgăuz. Ei încearcă să-l renască şi este foarte periculos. Interpretările pe care le-a dat Dudoglu, după părerea mea nimeresc sub incidenţa codului penal, este o instigare la separatism, iar noi avem o lege privitor la separatism. Găgăuzia nu are cum să existe separat de R. Moldova. Chişinăul trebuie să promoveze o politică înţeleaptă, să nu dea motive ca separtaismul în Găgăuzia să prindă aripi, dar în acelaşi timp să nu meargă pe calea cedărilor.”
Autorităţile de la Chişinău nu au venit, deocamdată, cu o reacţie la cererile din UTA Găgăuzia. Reamintim că luni, 22 mai, Curtea de Apel Comrat a decis validarea scrutinului electoral din Găgăuzia, în urma căruia candidata Partidului Șor a acumulat cele mai multe voturi.
Cu o săptămână inainte, în cadrul unor percheziții făcute la Comrat, ofițerii CNA au ridicat documente în dosarul privind finanțarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerea bașcanului.
Oamenii legii au prezentat discuţii telefonice ce demonstrau că fiecărui activist i s-ar fi promis 15 mii de lei dacă reușea să aducă 30 de alegători care să voteze pentru candidatul Partidului Șor. Există suspiciuni că unele voturi au fost falsificate iar în liste s-au găsit persoane decedate sau aflate în străinătate.
