Rusia și reprezentanții săi au lansat o campanie de dezinformare, susținând că Moldova, împreună cu România și Ucraina, planifică o operațiune militară împotriva Transnistriei, o regiune ocupată de Kremlin în estul țării. Noul val de propagandă susținută de Kremlin circulă pe scară largă pe rețelele de socializare cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din Moldova, programate pentru 28 septembrie, se menționează într-o analiză a publicației ucrainene „Kyiv Independent”.
Votul va determina traiectoria țării, fie continuând calea Moldovei către integrarea în UE, fie readucând-o în sfera de influență a Rusiei. Campaniile media pro-ruse au luat amploare în Moldova, vizând publicul local. Invocând credibilitatea scăzută a surselor de informații „străine”, acestea promovează afirmații false despre acorduri secrete între Moldova, Ucraina și NATO pentru un conflict armat la granița de sud-vest a Kievului.
Mesajele conform cărora „Europa se pregătește să ocupe Moldova” sunt „tactici clasice de intimidare”, a declarat pentru Kyiv Independent Roman Osadciuk, directorul Departamentului de informații despre amenințări la compania tehnologică LetsData care monitorizează dezinformarea.
„Trupe NATO” în regiunea Odesa
O narațiune conform căreia România intenționează să trimită trupe în Moldova vecină pentru a ataca Transnistria, o regiune ocupată de Moscova la începutul anilor 1990, sub pretextul protejării populației ruse, nu este nouă. Aproximativ 1.500 de soldați ruși rămân astăzi în regiunea ocupată, ca parte a unui contingent numit de Kremlin „de menținere a păcii”, pe care Moldova și Ucraina vecină îl consideră o forță de ocupație ilegală.
Narațiunea sugerează că operațiunea de recuperare a Transnistriei este determinată de temerile de tulburări post-electorale și coordonată cumva cu președinta pro-UE a Republicii Moldova, Maia Sandu. Canalele pro-Kremlin susțin că România concentrează deja trupe în apropierea frontierei cu Republica Moldova.
LetsData, care monitorizează peisajul informațional al Republicii Moldova în cooperare cu International Media Support (IMS), a identificat pentru prima dată narațiunea pe 19 septembrie. Aceasta a fost republicată în mod repetat de canalele Telegram pro-ruse notorii, care au citat un articol în poloneză publicat de publicația „Myśl Polska”.
„Myśl Polska” este bine cunoscut pentru amplificarea propagandei Kremlinului în Polonia, iar articolele sale sunt citate frecvent de principalele agenții media controlate de stat rusești, inclusiv TASS, RIA Novosti și Gazeta.ru. Autorul articolului, menționat ca Marcin Merski, citează „propriile surse”, dar nu există informații despre el online care să indice expertiza relevantă. O persoană cu acest nume a publicat doar două articole, ambele axate pe alegerile din Republica Moldova. Articolul „Myśl Polska” face referire la o singură sursă suplimentară, Dimineata.info, care promovează, de asemenea, narațiuni pro-Kremlin și nu dezvăluie nicio autoritate. Campania de dezinformare a fost amplificată în continuare pe 23 septembrie de către Serviciul de Informații Externe (SVR) al Rusiei.
În declarația sa, agenția de spionaj a reiterat afirmația unui atac românesc asupra Transnistriei și a adăugat o nouă întorsătură – NATO se presupune că se pregătește să desfășoare trupe în regiunea Odesa din Ucraina ca tactică de intimidare. Această afirmație reflectă afirmațiile false din trecut ale Moscovei despre presupusa prezență a trupelor NATO în Ucraina și implicarea directă a alianței în războiul Rusiei împotriva Ucrainei de partea Kievului. SVR spune că motivul este teama de tulburări post-electorale dacă Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, al lui Sandu, obține o majoritate parlamentară, presupus ca urmare a unor „falsificări” orchestrate de UE, o narațiune folosită de Rusia pentru a submina alegerile.
Spre deosebire de această afirmație, victoria democratică a lui Sandu în alegerile prezidențiale de anul trecut nu a provocat tulburări în Transnistria. Osadciuk notează că amplificarea acestei narațiuni de către o sursă guvernamentală rusă „dă greutate zvonurilor și conferă credibilitate – sau spălă – narațiunii pentru un public mai larg”. Diseminarea mesajului SVR, împreună cu narațiunea intervenției românești, crește rapid în spațiul online al Republicii Moldova, potrivit echipei LetsData. Ambele circulă pe scară largă pe aplicația de mesagerie Telegram prin intermediul mai multor canale pro-Kremlin și locale. Numai mesajul SVR a acumulat 71.583 de vizualizări și 1.712 distribuiri în doar 45 de minute. Analiștii spun că scopul este de a crea o percepție de izbucnire și de a domina feed-urile înainte ca orice contramesaj să poată avea loc.
Marea Britanie și Franța, considerate orchestratori ai propagandei
Într-o narațiune similară, mass-media controlată de Moscova susțin că serviciile de informații britanice și franceze orchestrează viitoare provocări în Transnistria.
Pe lângă așa-numitele „surse” poloneze menționate mai sus, Rusia amplifică mesajul prin intermediul unor voci ucrainene autoproclamate „independente”, care sunt departe de a fi reprezentative pentru societatea ucraineană și sunt cunoscute pe scară largă ca actori marginali pro-ruși. Una dintre acestea este Diana Pancenko, o propagandistă aliniată la Kremlin, care a fugit din Ucraina după începerea invaziei la scară largă a Rusiei în 2022. Înainte de aceasta, ea a fost o gazdă importantă la un canal TV pro-rus deținut de Viktor Medvedciuk, un oligarh ucrainean și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin.
Pe 11 septembrie, Pancenko a publicat un videoclip pe X adresat președintelui american Donald Trump, folosind platforma pentru a promova subiecte de discuție la Kremlin, implicându-se în politica americană. „Conform acestui plan, un fel de provocare la adresa Ucrainei va avea loc după alegerile din Moldova. Acest lucru îl va determina pe Zelenski să declare o operațiune antiteroristă”, a spus ea.
Pancenko a invocat existența unui „plan anti-Trump”, care se presupune că ar fi destinat atât blocării unor relații mai strânse dintre SUA și Rusia, cât și influențării alegerilor intermediare din SUA din 2026. În opinia sa, această schemă le-ar oferi lui Zelenski, Macron și autorităților moldovene un pretext pentru a cere mai multe fonduri de la Washington. În ceea ce privește sursele sale, Pancenko susține că informațiile sale provin de la „persoane anonime din echipa lui Zelenski”. Acuzațiile lui Pacenko au inclus și afirmații conform cărora agențiile de informații britanice au fost implicate în plan, o narațiune promovată și de rețelele de propagandă rusești.
Multe publicații au citat un articol din „presa britanică”, dar linkul duce către un site web dubios, mynews24.co.uk, care face referire la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI). RUSI, un think tank de apărare cu sediul în Marea Britanie, recent etichetat drept „indezirabil” în Rusia, nu a publicat niciodată o astfel de afirmație.
Suminarea democrației cu tactici de frică
Tactici similare – invocarea presupusei imixtiuni occidentale și riscul confruntării directe cu Moscova – au fost folosite de mult timp pentru a alimenta frica în Ucraina și în alte țări din vecinătatea Rusiei, cum ar fi Georgia.
În Ucraina, astfel de narațiuni au apărut atât înainte, cât și după invazia la scară largă, de exemplu, încadrate în jurul unor presupuse „linii roșii” privind livrările de arme aliate, notează Osadciuk. În Moldova, adaugă el, aceasta „vizează alegătorii cu scopul de a reduce potențial prezența la vot, de a delegitimiza procesul electoral, de a submina încrederea în instituțiile statului și de a crea un mediu informațional pentru posibile apeluri de a nu recunoaște rezultatele alegerilor sau de a incita la tulburări.”
Răspândirea rapidă a acestor narațiuni sugerează coordonare, narațiuni mai vechi reapărând și altele noi adăugându-se pentru a amplifica amenințarea unei potențiale intervenții militare. În ceea ce privește sursele sale, Pancenko susține că informațiile sale provin de la „persoane anonime din echipa lui Zelenski”. Acuzațiile lui Pacenko au inclus și afirmații conform cărora agențiile de informații britanice au fost implicate în plan, o narațiune promovată și de rețelele de propagandă rusești.
Răspândirea rapidă a acestor narațiuni sugerează o coordonare, narațiuni mai vechi reapărând și altele noi adăugându-se pentru a amplifica amenințarea unei potențiale intervenții militare.
Într-un discurs recent, Sandu a avertizat asupra interferenței Kremlinului în alegeri și a eforturilor de a obstrucționa ambițiile Moldovei față de UE. Sandu a susținut că Kremlinul cheltuiește „sute de milioane de euro pentru a cumpăra sute de mii de voturi” în Moldova și în străinătate, în timp ce răspândește „zeci de minciuni în fiecare zi”.
Investigațiile efectuate de Bloomberg și BBC au dezvăluit, de asemenea, un presupus complot rusesc de influențare a alegerilor, inclusiv o rețea care plătește persoane pentru a răspândi propagandă pro-rusă și știri false pentru a discredita partidul lui Sandu. „Astăzi, cu toată seriozitatea, vă spun că suveranitatea, independența, integritatea și viitorul nostru european sunt în pericol”, a declarat președintele Moldovei pe 22 septembrie, cu o săptămână înainte de votul crucial.
