Politic

Klaus Iohannis: “Coridoarele de Solidaritate ar trebui să se transforme într-o punte pe termen lung între UE şi Ucraina şi R. Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări"

post-img
Klaus Iohannis

Coridoarele de Solidaritate create pentru a facilita exporturile de cereale ucrainene ar trebui să se transforme într-o punte pe termen lung între UE şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări, a afirmat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, după ce a co-semnat o declarație alături liderii Comisiei Europene, Cehiei, Poloniei, Slovaciei, Republicii Moldova și Ucrainei și conducerile Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Grupului Băncii Mondiale, prin care UE va mobiliza 1 miliard de euro pentru aceste coridoare de solidaritate, iar statele semnatare vor beneficia de investiții în infrastructură.

“România s-a alăturat pe deplin şi cu toată dăruirea efortului de a transforma Coridoarele de Solidaritate într-o adevărată poveste de succes. Am făcut eforturi importante, am investit resurse financiare şi umane semnificative într-o nouă infrastructură, cu puncte de trecere a frontierei noi sau modernizate cu servicii permanente, precum şi facilităţi suplimentare pentru depozitare”, a spus Iohannis, într-un mesaj video, demersuri similare fiind făcute și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Coridoarele de Solidaritate ar trebui să se transforme dintr-o soluţie temporară, de urgenţă, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări“, a mai adăugat președintele, potrivit CaleaEuropeană.ro


El a amintit că joi a fost inaugurat un nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Ucraina – primul deschis de această ţară cu un stat membru al Uniunii Europene de la începutul conflictului. Totodată, a indicat că eforturile României au permis ca peste 6,5 milioane de tone de cereale ucrainene să fie transportate către restul lumii prin intermediul infrastructurii țării noastre, pe care a calificat-o drept “o contribuție esențială la securitatea alimentară globală”. 

Deși peste 15 milioane de tone de produse agricole ucrainene au fost exportate, pe cale rutieră, feroviară și prin porturile de la Marea Neagră și Dunăre de la instituirea acestor rute de transport, “culoarele de solidaritate își ating limitele de capacitate, blocajele persistă, iar costurile logistice sunt ridicate”, arată declarația citată.

Astfel, conform declarației andosate de liderii menționați, Comisia Europeană va aloca urgent 250 de milioane de euro sub formă de granturi pentru a stimula culoarele de solidaritate. De asemenea, pe termen mediu, Bruxellesul va mobiliza și Mecanismul Conectarea Europei (CEF) și 50 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltările de infrastructură necesare pentru a crește și mai mult capacitatea culoarelor de solidaritate.

De asemenea, Banca Europeană de Investiții intenționează să investească până la 300 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2023 în proiecte care răspund obiectivelor “culoarelor de solidaritate”. La rândul său, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare intenționează să investească 300 de milioane de euro în favoarea benzilor de solidaritate în perioada 2022-2023 – din care o parte va merge către proiecte deja identificate și în curs de aprobare.

Grupul Băncii Mondiale, pe lângă modelarea regională a transporturilor, evaluarea rapidă a pagubelor pentru a identifica reparațiile prioritare și investițiile de redresare, precum și activitățile în curs de desfășurare în domeniul comerțului și al logisticii, pregătește un proiect de urgență pentru a efectua reparații ale infrastructurii feroviare și rutiere afectate de război, cu o sumă de până la 100 de milioane de dolari SUA, care ar urma să fie plătită în 2023. Reabilitarea infrastructurii feroviare și a logisticii multi- modale din România și Republica Moldova până la frontierele Ucrainei este în discuție pentru a sprijini exporturile și importurile critice ucrainene și pentru a pune bazele reconstrucției.

“De asemenea, facem apel la partenerii noștri internaționali să ofere sprijin financiar suplimentar pentru aceste acțiuni, care sunt esențiale pentru Ucraina, Republica Moldova și pentru securitatea alimentară globală”, conchid liderii lideri Comisiei Europene, Cehiei, Poloniei, României, Slovaciei, Republicii Moldova, Ucrainei, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Grupului Băncii Mondiale.

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter