Social

Studiu: Cetățenii Republicii Moldova mai au încă destule prejudecăţi

video

Un studiu realizat în perioada 13- 29 decembrie de către Centrul de Parteneriat pentru Dezvoltare arată că cetățenii Republicii Moldova mai au încă destule prejudecăţi. Aproape 85% din populaţie nu ar accepta o persoană LGBT ca membru al familiei.

Potrivit raportului, distanţa socială se referă la gradul în care populaţia ar fi dispusă să construiască relaţii de prietenie, de familie sau de muncă cu diferite grupuri minoritare. Peste 60% dintre respondenţi nu ar accepta ca vecini sau colegi de muncă persoane LGBT.

În topul grupurilor marginalizate se află şi persoanele cu HIV/ SIDA sau fosștii deținuți. Peste 60% dintre cetateni nu le-ar accepta în relaţii mai apropiate de familie sau prietenie, însă ar fi mai toleranţi în cazul relaţiilor de muncă sau de vecinătate. Studiul a fost realizat pe un eşantion de peste o mie de persoane, cu o eroare de plus, minus 3%. CELE MAI DISCRIMINATE CATEGORII SOCIALE 84,9% PERSOANE LGBT+ 68,7% PERSOANE CARE TRĂIESC CU HIV/ SIDA 62,3% PERSOANE CARE AU FOST DEŢINUTE Sursa: ipn.md

Există grupuri minoritare pe care populaţia le-ar accepta, dar încă există o reticenţă în a avea relaţii de prietenie sau de familie.

Realizatorii raportului cred că o îmbunătățire mai evidentă este în cazul persoanelor LGBT+, față de care indexul distanței sociale s-a redus de la 5,6, valoarea din anul 2020, la 3,8, valoarea în 2024.

NATALIA COVRIG, director executive, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare: În 2024 indicatorul se îmbunătăţeşte, distanţa se micşorează şi ajungem la acel indicator de 3.8,care este aproape de 4, care înseamnă că populaţia este gata să-i accepte ca cetăţeni ai ţării. Nu mai mult. Niciun fel de alte relaţii sociale nu ar fi gata să construiască cu reprezentanţii sau membrii acestui grup.

Studiul arată că, față de cinci categorii, în 2024, s-au înregistrat tendințe negative. NATALIA COVRIG, director executiv Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare: Aici ne referim în mod special la persoanele de origine africană, evrei, minorităţi religioase, persoane care au o dizabilitate fizică, şi acest lucru este foarte important şi persoane care nu vorbesc limba de stat.

Un rol esențial pentru îmbunătățirea situației este educația.

ANGELICA FROLOV, administrator Centrul de Informaţii GENDERDOC-M: Noi, ca stat, ar trebui să luăm educaţia în mâinile noastre şi să informăm. Pentru că de unde vine această frică faţă de persoanele HIV. Elementar: oamenii nu cunosc care sunt căile de transmisie. Oamenii nu cunosc că interacţiunea cu o persoană care are HIV nu are niciun risc pentru sănătatea ta. Căile de transmisie nu prevăd o transmisie prin atingeri sau prin aerul pe care îl respiraţi împreună.

Conform Consiliului pentru Egalitate, singura instituţie specializată în combaterea discriminării, în 2024, cele mai frecvente criterii de discriminare au fost limba, sexul sau genul.

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter