Timp de decenii, UE s-a bazat pe garanțiile NATO pentru a-și asigura securitatea și pe tehnologia americană pentru a-și susține economia. Amenințările lui Donald Trump privind preluarea Groenlandei și comentariile agresive la adresa Europei făcute de membri ai administrației sale au dat un nou impuls apelurilor liderilor europeni pentru „independență”, potrivit TVR Info.

„Dacă vrem să fim luați din nou în serios, va trebui să învățăm limbajul politicii de putere”, a declarat săptămâna trecută cancelarul german Friedrich Merz.

De la dispoziții care le interzic funcționarilor publici utilizarea platformelor de videoconferință americane, până la acorduri comerciale cu state precum India și eforturi de diversificare a furnizorilor de energie ai Europei, inițiativele de reducere a dependenței de SUA se accelerează. Liderii UE avertizează că relațiile transatlantice sunt puțin probabil să revină la statu-quo-ul de dinainte de Trump.

Oficialii UE subliniază că aceste măsuri reprezintă o „reducere a riscurilor” în relația cu SUA, nu o „decuplare” — termen care ar presupune o ruptură totală a legăturilor economice și strategice. Până recent, ambii termeni erau folosiți mai ales în contextul dependenței Europei de China. Acum, ei sunt aplicați și relației cu SUA, principalul partener comercial și garant al securității Europei.

Procesul de decuplare este abia la început. SUA rămân de departe cel mai mare partener comercial al Europei, iar desprinderea de tehnologia și sprijinul militar american va dura ani, potrivit lui Jean-Luc Demarty, fost șef al departamentului de comerț al Comisiei Europene.

„Din punct de vedere comercial, SUA reprezintă o parte semnificativă a exporturilor noastre”, a spus Demarty. „Este mult, dar nu este o chestiune de viață și de moarte”.

Eforturile de diversificare au dus Bruxellesul să încheie acorduri comerciale cu blocul Mercosur, India și Indonezia, să actualizeze acordul cu Mexicul și să reia negocierile cu Australia.

Apărarea Europei: de la NATO la UE

De la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Europa s-a bazat pe NATO pentru securitate, alianță finanțată în mare parte de SUA. La o reuniune desfășurată la Zagreb, lideri conservatori europeni, inclusiv Merz, au spus că este timpul să se consolideze clauza de apărare mutuală a UE, care obligă statele membre să apere orice țară UE atacată.

Deși există din 2009, Articolul 42.7 al UE a fost rar considerat necesar, deoarece Articolul 5 al NATO avea un rol similar. Însă guvernele europene încep să se îndoiască dacă SUA ar mai veni cu adevărat în ajutorul Europei.

La Zagreb, liderii au îmbrățișat noul rol al UE ca actor de securitate și au cerut elaborarea rapidă a unor planuri pentru transformarea clauzei UE într-o garanție de securitate solidă.

„Timp de decenii, unele țări spuneau: «Avem NATO, de ce să avem structuri paralele?»”, a declarat un diplomat UE. După amenințările lui Trump privind Groenlanda, „suntem confruntați cu necesitatea de a crea structuri de comandă militară în cadrul UE”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat recent că oricine crede că Europa se poate apăra fără SUA „visează”.

Tehnologie: Teams iese, Visio intră

Schimbarea de atitudine este cea mai vizibilă în domeniul tehnologiei, unde dependența Europei de platforme precum X, Meta și Google îi îngrijorează de mult pe cetățeni.

Guvernul francez plănuiește să interzică funcționarilor utilizarea instrumentelor de videoconferință americane, iar Germania ia în calcul măsuri similare.

„Este foarte clar că Europa trăiește un moment al independenței”, a spus comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen.

Franța va interzice platforme precum Google Meet, Zoom și Teams, trecând la Visio, un instrument bazat pe infrastructură franceză. În Parlamentul European, deputații cer renunțarea la software și hardware americane.

Germania caută alternative europene la software-ul Palantir, iar în Olanda cresc apelurile pentru protejarea tehnologiilor sensibile de influența SUA.

La Davos, antreprenoarea germană Anna Zeiter a anunțat lansarea unei rețele sociale europene, W, menită să concureze cu X, cu date găzduite exclusiv pe servere europene.

Energie: timpul diversificării

SUA furnizează peste un sfert din gazul UE, procent care va crește odată cu interzicerea completă a importurilor rusești. Totuși, oficialii UE avertizează asupra riscului înlocuirii unei dependențe cu alta.

Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că situația Groenlandei a fost un „semnal de alarmă”, determinând UE să își intensifice eforturile de diversificare, inclusiv discuții cu Canada, Qatar și state din Africa de Nord precum Algeria.

Finanțe: spre plăți europene

Sistemele de plată americane precum Mastercard și Visa sunt și ele analizate critic. Euro digital, pe care Banca Centrală Europeană intenționează să îl lanseze în 2029, urmărește să reducă aceste dependențe.

În Germania, politicienii avertizează asupra celor 1.236 de tone de aur păstrate în Rezerva Federală din New York, considerând situația inacceptabilă în contextul politicii imprevizibile a SUA.

Tot mai multe state UE susțin introducerea clauzelor „Buy European”, care să favorizeze producătorii europeni în cheltuirea fondurilor publice.

Investiții militare: consolidarea capacităților proprii

Un program UE de 150 de miliarde de euro pentru apărare prevede că maximum 35% din componentele achizițiilor militare pot proveni din afara UE și a statelor partenere precum Norvegia și Ucraina. SUA nu sunt considerate stat partener în acest cadru.

Deși Europa depinde încă de SUA pentru capacități militare esențiale, Partidul Popular European susține că exact aceste domenii trebuie dezvoltate intern. Liderii PPE au convenit ca principiul „Buy European” să se aplice viitoarelor achiziții comune ale UE.