Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a refuzat propunerea Ucrainei și a unor state occidentale privind un armistițiu temporar de 30 de zile, sugerând în schimb reluarea negocierilor directe la Istanbul, fără condiții prealabile.
Declarația a fost făcută de liderul de la Kremlin într-un briefing susținut în noaptea spre 11 mai. Putin intenționează să solicite luni președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, să găzduiască negocierile începând din 15 mai.
Motivând refuzul unui armistițiu de o lună, Putin a amintit că anterior Rusia a acceptat scurte încetări ale focului pentru a verifica dacă Kievul respectă înțelegerile, însă, potrivit Kremlinului, acestea ar fi fost încălcate. Astfel, liderul rus nu vede sensul unei noi perioade prelungite de încetare a focului.
În schimb, Moscova a lansat o ofertă către autoritățile ucrainene pentru reluarea negocierilor directe, întrerupte la sfârșitul anului 2022, subliniind că aceste discuții trebuie să înceapă rapid și fără condiții prealabile: „Propunem reluarea negocierilor directe încă de joia viitoare, 15 mai, în Istanbul, exact acolo unde au fost întrerupte anul trecut”, a subliniat Putin.
Președintele rus nu exclude că în cadrul negocierilor s-ar putea ajunge la un nou armistițiu, subliniind că inițiativa este acum „în mâinile Ucrainei”. El a mai adăugat că Rusia este „ferm determinată să ajungă la un acord real”, având drept obiectiv eliminarea cauzelor profunde ale conflictului și instaurarea unei păci durabile.
Până acum, oficialii de la Kiev nu au comentat propunerea liderului rus.
Reamintim că pe 10 mai, Ucraina a propus inițial un armistițiu „total și necondiționat” de 30 de zile, susținut de reprezentanții Franței, Germaniei, Poloniei și Marii Britanii, care se aflau în vizită la Kiev. În cazul refuzului Rusiei, statele occidentale au amenințat cu noi sancțiuni.
Negocierile anterioare din Istanbul, din martie 2022, au fost sistate după ce partea ucraineană a refuzat semnarea unui document propus de Moscova. Rusia a acuzat atunci intervenția Marii Britanii, iar Kievul a argumentat că propunerile Moscovei ar fi însemnat capitularea de facto a Ucrainei. Printre cerințele Rusiei de la acea vreme se numărau recunoașterea anexării Crimeei, independența regiunilor din estul Ucrainei, limitări majore asupra armatei ucrainene și garantarea neutralității permanente a țării.