Ucraina a încheiat pe 24 ianuarie a doua rundă de discuții de pace trilaterale cu Rusia și Statele Unite în Emiratele Arabe Unite, încheind două zile de negocieri într-un efort reînnoit condus de SUA pentru a ajunge la o soluționare a războiului la scară largă purtat de Rusia.
Discuțiile dintre cele trei țări urmează să continue la Abu Dhabi pe 1 februarie.
Emisarul special prezidențial al SUA, Steve Witkoff, a afirmat pe X că discuțiile de două zile au fost „foarte constructive” și a adăugat că „președintele (SUA) (Donald) Trump și întreaga sa echipă sunt dedicați aducerii păcii în acest război”.
„Principalul lucru pe care s-au concentrat discuțiile au fost parametrii potențiali pentru încheierea războiului”, a declarat președintele Volodimir Zelenski după discuții.
„Apreciez foarte mult faptul că există o conștientizare a necesității monitorizării și controlului american asupra procesului de încheiere a războiului și de menținere a unei securități reale”.
Un purtător de cuvânt al guvernului Emiratelor Arabe Unite a declarat că discuțiile au fost purtate într-o „atmosferă constructivă și pozitivă” și au inclus un angajament direct între reprezentanții ruși și ucraineni cu privire la un cadru de pace propus de SUA.
Discuțiile au început pe 23 ianuarie și au urmat unei zile intense de diplomație pe 22 ianuarie, când Zelenski s-a întâlnit cu Trump la Davos, în timp ce trimișii americani au purtat discuții separate, târziu în noapte, cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova.
Discuțiile trilaterale erau așteptate să se concentreze pe două probleme esențiale: viitorul regiunii Donbas parțial ocupate și o posibilă oprire a atacurilor asupra infrastructurii energetice, propuneri pe care echipele ucrainene și americane intenționează să le prezinte părții ruse.
„Problema Donbasului este esențială”, a declarat Zelenski reporterilor înainte de începerea discuțiilor. „Va fi discutată, iar modalitățile, așa cum sunt văzute de cele trei părți, vor fi abordate la Abu Dhabi.”
Condițiile prealabile ale Moscovei
Aceste discuții se deschid sub presiunea clară a Kremlinului. În timpul întâlnirilor de la Moscova din 22 ianuarie, Putin a declarat unei delegații americane că, fără a rezolva chestiunea teritorială, „nu are rost să sperăm” la o soluționare a războiului, potrivit consilierului Kremlinului, Iuri Ușakov.
Putin a insistat că orice acord trebuie să rezolve problema „conform formulei convenite la Anchorage”, referindu-se la întâlnirea Putin-Trump care a avut loc în august 2025.
Înainte de summitul din Alaska, Kremlinul ceruse Kievului să își retragă forțele din părțile din regiunile Donețk și Luhansk, care nu sunt ocupate complet de Rusia.
Ușakov a declarat că Putin a reiterat această poziție negociatorilor americani, prezentând-o ca o condiție nenegociabilă pentru progresul către un acord pe termen lung.
Cine este la masă
Delegația Ucrainei include înalți oficiali precum secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, și șeful Biroului Prezidențial, Kirilo Budanov.
De partea rusă, delegația include înalți reprezentanți ai Ministerului Apărării, conduși de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciilor de informații militare.
Sunt prezenți și trimisul special al Kremlinului, Kirill Dmitriev, și trimisul special al SUA, Steve Witkoff. Oficialii ruși au declarat că se așteaptă să se concentreze pe „afaceri economice”, în timp ce un grup de lucru separat care se ocupă de problemele de securitate se alătură formatului trilateral.
Partea economică include discuții privind utilizarea activelor rusești înghețate în Statele Unite pentru a finanța reconstrucția postbelică din Ucraina și pentru a acoperi o taxă de membru de 1 miliard de dolari propusă pentru Consiliul pentru Pace al lui Trump.
Consilierul prezidențial al Ucrainei, Dmitro Litvin, a declarat că discuțiile au loc în mai multe formate, participanții alternând între sesiuni comune, discuții bilaterale separate și grupuri mai mici împărțite în funcție de probleme specifice.
Problema Donbasului
Teritoriul rămâne cea mai controversată parte a discuțiilor.
Rusia a cerut de mult timp ca forțele ucrainene să se retragă din Donbas, iar după mai bine de un deceniu de lupte acolo, Kremlinul leagă acum orice viitor armistițiu de ceea ce Kievul descrie drept capitulare față de regiune.
Regiunea Luhansk este aproape în întregime sub control rusesc, în timp ce forțele ucrainene continuă să dețină părți din regiunea Donețk – aproximativ 6.600 de kilometri pătrați, inclusiv orașele-cheie Sloviansk și Kramatorsk.
Ucraina a exclus retragerea. Oficialii au declarat că Kievul ar putea lua în considerare aranjamente alternative, cum ar fi o zonă demilitarizată, în timp ce partea americană a propus, de asemenea, o zonă economică liberă în anumite părți ale regiunii.
Zelenski a subliniat că orice decizie teritorială trebuie luată de ucraineni înșiși, fie prin alegeri, fie prin referendum.
Un sondaj din decembrie a arătat că aproximativ 75% dintre ucraineni ar respinge un acord de pace care nu oferă garanții de securitate și include o retragere a Ucrainei din Donbas.
În ciuda acestui fapt, Moscova nu și-a schimbat poziția.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia insistă asupra retragerii forțelor armate ucrainene din Donbas, numind-o o condiție importantă pentru încheierea războiului.
