Deşi, în ultimii patru ani, numărul deţinuţilor din Republica Moldova este în scădere, condiţiile din penitenciare rămân inumane şi degradante. Infrastructura veche, personal insuficient, iar o parte dintre deţinuţi sunt obligaţi să se conformeze unor reguli nescrise. Sunt câteva dintre concluziile raportului Consiliului pentru Prevenirea Torturii, prezentat în Parlament.
Raportul "Siguranţa şi securitatea deţinuţilor în sistemul penitenciar al Republicii Moldova: realităţi şi perspective" reflectă condiţiile din opt închisori. Republica Moldova se află în top cinci țări din Europa cu cea mai înaltă rată de deținuți la 100 000 de locuitori, astfel că problema suprapopulării este una gravă în sistemul penitenciar. Consiliul pentru Prevenirea Torturii cere revizuirea de urgenţă a modului în care are loc repartizarea deţinuţilor.
IULIANA CUREA membru, Consiliul pentru Prevenirea Torturii:
Mai există spaţiile comune de tip baracă, celule cu numere mari de deţinuţi, ceea ce reprezintă un ric pentru securitatea celor care se află în astfel de săli. Noi am observat că cel mai mult în cel mai mare risc sunt spaţiile de trai, acolo ste cel mai puşţin probabil să faci supraveghere. Sunt instituţii unde nici pe coridor nu este supraveghere video.
OLESEA DORONCEANU membru, Consiliul pentru Prevenirea Torturii:
Noi am putea să facem o şedinţă doar pe subcultura infracţională. Astfel masa generală a deţinuţilor sunt obligaţi să se confromeze u doar regulilor din Codul de Extecutare, ar şi regulilor subculturii criminale. Ea este utilizată activ de către personal pentru menţinerea ordinii în penitenciare. Spre exemplu, în Penitenciarul nr.8 din Bender, deţinuţii umiliţi nu au dreptul să se apropie de robinetul cu apă filtrată, care este unica sursă de apă potabilă.
CESLAV PANICO avocatul Poporului pentru Drepturile Omului:
Un aspect pozitiv în 2024, rata automutilărilor a scăzut este un indicator foarte bun din punct de vedere al siguranţei şi securităţii. De asemenea, greva foamei la fel este îns cădere. Un alt idiactor foarte important este că cazurile de violenţă asupra lucrătorilor este la fel în scădere. Normele de hrană şi igienă au fost îmbunătăţite, dar şi normele cu privire la examinarea medicală a deţinuţilor grav bolnavi.
O altă problemă ţine de numărul mic de angajaţi care monitorizează deţinuţii. Potrivit directorului ANP, sunt închisori unde doar şase angajaţi supraveghează 600 de deţinuţi. O adevărată provocare este menţinerea ordinii în Penitenciarul nr. 10 Goian, destinat minorilor şi tinerilor până la 23 de ani.
VASILE COROI, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului:
La Penitenciarul 10 Goian, mai multe probleme am identificat. Celulele au fost distruse de deţinuţi, gemurile lipsesc, la fel şi uşile la blocurile sanitare. Lipsă de lumină, cablurile lipsesc, etc”.
Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Anatolie Fala, spune că una dintre soluţii ar fi construcţia noilor penitenciare, un proiect pus pe pauză.
ANATOLIE FALA director, Administraţia Naţională a Penitenciarelor:
Aşteptăm şi noi cele trei penitenciare, penitenciarul de la Cahul care iată vrem să începem propriu-zis reperaţia unui bloc şi iată de două luni avem un contract şi nu putem să-l înregistrăm şi Casa de Arest Bălţi. Jumătate de lucru este făcut, jumătate a rămas să-l facem. S-a oprit finanţarea. Este foarte impunător 650 de locuri, când îl dăm în exploatare putem închide două penitenciare şi cel de la Bălţi al treilea. Dar când îl dăm în exploatare dacă acum suntem la jumătate de drum.
Consiliul pentru Prevenirea Torturiui a recomandat Ministerului Justiţiei să aloce bani pentru construcţia penitenciarelor şi identificarea unor soluţii pentru creşterea numărului personalului. Între timp, ANP trebuie să modernizeze infrastructura în închisori, să combată ierarhiile, abuzurile şi să asigure respectarea drepturilor deţinuţilor.
REDACTOR: NADIA MIHUŢĂ
