În 2006, Alexandru Sinigur a fost condamnat la detenție pe viață pentru comiterea mai multor infracțiuni deosebit și excepțional de grave, comise în Republica Moldova și Ucraina. El a fost găsit vinovat de crearea și conducerea unei grupări criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor. În anul 2021, după intrarea în vigoare a Legii privind Amnistia, lui Sinigur i-a fost schimbat termenul de detenţie - din cel pe viaţă la 30 de ani de închisoare.

ANATOLIE FALCA, director ANP: Lui Sinigur i-a stabilit pedeapsa de 30 de ani privaţiune de libertate, fiindcă Sinigur avea un comportament bun în penitenciar. Nu avea nicio observaţie. Noi nu am putut să nu înaintăm demersul ce ţine de amnistie, nu şi eliberarea.

Avocaţii lui Sinigur au mers în instanţă şi au cerut eliberarea acestuia. În data de 27 martie, magistraţii Judecătoriei Orhei, cu sediul la Rezina, l-au eliberat condiţionat pe Sinigur. La baza deciziei a stat articolul 91 din Codul Penal, ce prevede reducerea anilor de detenţie din cauza condiţiilor inumane şi degradante.

ANATOLIE FALCA, director ANP: Instanţa nu a ţinut cont de ceea ce a prezentat penitenciarul că nu a făcut toate programele, că nu a întreprins toate măsurile. El trebuia să fie eliberat în 2045, dar l-au eliberat din sala de judecată. Noi suntem obligaţi să executăm încheierea judecătorului.

Administrația Naţională a Penitenciarelor a atacat decizia primei instanțe la Curtea de Apel Nord.

RUSLAN LUNGU, secretar de stat, Ministerul Justiţiei: În aceiaşi zi, de către angajaţii instituției penitenciare a fost depus recurs, a contestat această încheiere la Curtea de Apel Nord. În prezent, încheierea se află în Curtea de Apel Nord, urmează să se pronunţe Curtea de Apel.  Instituția penitenciară nu a  fost de acord iniţial şi nici ulterior cu această hotărâre a instanței.

Întrebată de jurnalişti de ce a fost necesară adoptarea legii privind amnistia şi cum comentează eliberarea unui criminal în serie, vicepreşedintele Parlamentului, Doina Gherman, a declarat că urmează să se documeteze şi ulterior va veni cu un comentariu. În schimb, am reuşit să discutăm cu Olesea Stamate, cea care, în 2021, când a fost votată legea cu privire la amnistie, era preşedinte al Comisiei Juridice, numiri și imunități din Parlament.

OLESEA STAMATE, deputat: Condamnații respectivi au fost eliberaţi în baza articolului 91 Cod Penal, care prevede posibilitatea eliberării condiţionate înainte de termen, după expirarea unui anumit termen. La moment 25 de ani de la executarea în închisoare. Li s-a împlinit termenul, iar la unii le-a fost recalculat termenul din zile precum că au fost ţinuţi în condiţii inumane. Iată au început eliberările, la discreţia judecătorului. Dacă sunt întrebări la aceste decizii, trebuie adresate judecătorului şi nu autorilor legii amnistiei, care nu au nicio legătură cu eliberările.

Unii experţi în justiţie susţin că Legea privind amnistia le-a permis deţinuţilor să ceară în instanţe reducerea termenului de detenţie şi chiar eliberarea.

ALEXANDRU BOT, expert: Să reevalueze cadrul legislativ ca aceste situaţii să nu se repete. Fiecare caz să fie tratat în mod special şi separat. Doi la mână: să investim în calitatea penitenciarelor noastre, pentru că ori de câte ori vom amâna acestă problemă o să avem situaţii de acest gen. Anumite persoane care din punct de vedere social le considerăm indezirabile, vor aplica pentru reducerea termenului. Neştiind faptul că efectul imediat de detenţie a fost obţinut şi persoana s-a reeducat şi este gata să se integreze în societate.

De la independenţă până în prezent, în R. Moldova au primit condamnare pe viaţă 133 de persoane. În perioada 2024-2025, 24 de deţinuţi condamnaţi pe viaţă au fost amnistiaţi sau au primit o sentința mai mică. În premieră, anul trecut, patru dintre ei au fost eliberaţi după ce au stat în închisoare 30 de ani.

REDACTOR: ANGELINA UNGUREANU