„După mine și după colegii care reprezintă domeniul administrației publice locale, această reformă se află pe locul doi după complexitate și greutate, pentru că vizează fiecare om din țară atunci când este implimentată”, a declarat Diana Chiriac.

Potrivit acesteia, autoritățile au început să structureze reforma încă din 2023, prin Strategia de reformă a administrației publice, după ce analizele au arătat că peste 62% dintre primării au sub 1.500 de locuitori,  pragul minim necesar pentru funcționarea eficientă a unei administrații locale.

Chiriac a explicat că localitățile mai mici se confruntă cu dificultăți majore în atragerea proiectelor și asigurarea serviciilor publice din cauza lipsei resurselor financiare și a personalului calificat. 

Scopul acestei reforme este să aducem servicii în fiecare sat și oraș din Republica Moldova. Nu vorbim despre servicii de lux, ci servicii de strictă necesitate, este vorba despre apă, canalizare, iluminat stradal și drumuri bune”, a menționat ea.

Oficiala a precizat că, după amalgamarea voluntară a primăriilor, serviciile pentru cetățeni vor continua să fie oferite la nivel local prin intermediul Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS). „Sediul primăriei nu va rămâne gol. Acolo vor funcționa ghișee unice și centre multifuncționale, astfel încât oamenii să poată beneficia de servicii fără să fie nevoiți să meargă în altă localitate”, a spus Chiriac.

Ea a adăugat că în Republica Moldova există deja 120 de astfel de centre și că autoritățile își propun extinderea lor în localitățile care nu vor mai avea sedii administrative proprii.

„Deja, probabil, toată lumea cunoaște că avem două clustere amalgamate în raionul Fălești: Chiriș-Călinești și Hâncești. Un alt cluster este în Leova. Orașul Leova s-a amalgamat cu trei sate: Sârma, Tochile-Răducani și Sărățica Nouă. În acest context, am analizat aceste două clustere și am identificat procesele care ar putea fi îmbunătățite, astfel încât primarii care își doresc să beneficieze de acest instrument  amalgamarea voluntară să poată intra mai ușor în proces și să îl poată gestiona singuri, fără suport extern și fără a fi dirijați”, a precizat Chiriac.

Totodată, consiliera premierului a menționat că Guvernul a modificat cadrul legal pentru a facilita procesul de amalgamare voluntară. Printre schimbări se numără majorarea stimulentelor financiare pentru localitățile care decid să se amalgameze și păstrarea mandatelor primarilor și consilierilor locali până în 2027, fără organizarea unor alegeri anticipate.

În același timp, expertul CALM, Viorel Ursu, a declarat că organizația susține descentralizarea administrativă și amalgamarea exclusiv voluntară, însă consideră că reforma trebuie realizată gradual și în paralel cu reforma administrației publice centrale.

Congresul Autorităților Locale mizează doar pe amalgamarea voluntară, care corespunde principiului democrației locale și reformei de jos în sus, care este un element cheie în ceea ce privește reforma administrației publice locale”, a afirmat Ursu.

Expertul a subliniat că uneori cooperarea intercomunitară poate fi chiar mai eficientă decât amalgamarea, deoarece necesită mai puține resurse și schimbări instituționale. Totodată, acesta a menționat că Republica Moldova a avut încă din 2012 o strategie de descentralizare administrativă, însă doar o parte dintre obiective au fost realizate.

Citește și: Guvernul Bolojan a fost demis. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, cel mai mare număr din istorie

Potrivit lui Ursu, reforma administrației publice locale nu poate fi implementată eficient fără ajustarea administrației publice centrale și fără clarificarea competențelor și a finanțării. „Fără această conexiune, noi doar optimizăm teritorial administrațiile locale, fără a rezolva problemele-cheie. Noi nu abordăm o reformă veritabilă după principiul cauză-efect. Noi încercăm să luptăm cu unele efecte”, a declarat expertul CALM.

Reforma administrației publice locale introduce un prag minim de 3.000 de locuitori pentru o primărie. Totodată, Republica Moldova ar urma să treacă de la 32 la 10 raioane. Începând cu iulie, amalgamarea obligatorie a localităților se va face prin lege și nu prevede stimulente pentru comunități.