Republica Moldova aspiră la un loc în familia europeană, însă trecutul parcă ne ţine pe loc. Vorbim despre mii de monumente din perioada sovietică - simboluri ale regimului totalitar comunist. Multe dintre ele se înalţă în locuri publice, inclusiv în Chişinău.
Toate ne amintesc despre tragediile provocate de sovietici: foamete, deportări, istorie şi demnitate naţională schinomosite.
Chiar şi aşa, nicio guvernare nu a găsit timp să strămute aceste monumente în locuri speciale, aşa cum s-a întâmplat în multe dintre fostele republici sovietice.
Asta, deşi Republica Moldova are, din 1991, o lege privind interzicerea simbolurilor comuniste, care însă nu a aplicată niciodată. Ministrul Culturii de la Chişinău susţine că nu e cazul să ne grăbim şi... propune crearea unei comisii, care, potrivit lui Sergiu Prodan, va evalua importanţa istorică şi arhitecturală a fiecărui monument.
Republica Moldova aspiră la un loc în familia europeană, însă trecutul parcă ne mai ţine pe loc. Vorbim despre mii de monumente din perioada sovietică - simboluri ale regimului totalitar. Multe dintre ele se află în locuri publice, inclusiv în Chişinău. Toate ne amintesc despre tragediile provocate de regimul comunist - foamete, deportări, istorie şi demnitate naţională schinomosite.
Chiar şi aşa, nicio guvernare nu şi-a asumat responsabilitatea de a le muta în locuri speciale, aşa cum s-a întâmplat în multe dintre fostele republici sovietice. Republica Moldova are, din 1991, o lege privind interzicerea simbolurilor comuniste, care însă nu a fost pusă în practică niciodată.
Ministrul Culturii de la Chişinău, Sergiu Prodan, propune crearea unei comisii, care să evalueze importanţa istorică şi arhitecturală a fiecărui monument. Urmăriţi, în continuare, o anchetă, despre monumente din perioada sovietică, politică şi... conştiinţă naţională.
Lenin, Kotovski, Dzerjinski, Stalin, Kalinin. Sunt doar câteva dintre personajele care se asociază cu perioada sovietică. Monumentele acestora se înalţă şi astăzi în multe dintre localităţile din Republica Moldova, de rând cu cele ale soldaţilor sovietici, pionierilor sau eroilor muncii. În 1991, deputaţii din Primul Parlament al Republicii Moldova adoptau Legea cu privire la lichidarea monumentelor şi altor simboluri comuniste. După 34 de ani, aceasta încă nu a fost pusă în aplicare.
La scurt timp după luarea puterii de stat în Rusia, în 12 aprilie 1918, Vladimir Lenin, Lunacearski și Stalin au semnat decretul "Cu privire la monumentele Republicii", despre statuile ce trebuie să fie distruse și cele ce ar urma să fie ridicate. Lenin considera că arta monumentală este un important mijloc de propagandă comunistă. Tot la ordinul său, în Basarabia, noile autorități au distrus monumente precum Turnul Dezrobirii la Chișinău și bustul lui Donici. În locul acestora au fost inaugurate statui ce propagau ideologia comunistă.
SERGIU MUSTEAŢĂ doctor habilitat în istorie, prof. universitar: Nu încurcă dar e o mare problemă în ceea ce înseamnă relaţia noastră cu trecutul comunist, monumentele care au propagat ideologia şi comunismul în RSSM. Faptul că nu am făcut-o până acum nu înseamnă că nu trebuie s-o facem mai departe. În contextul democratizării adevărate, consider că aceste monumente ce reprezintă regimul totalitar care a adus teroare, omor, înfometare, deportări, a fost un regim inuman care a dus la genocid în multe republici unionale, iar acest regim trebuie condamnat iar monumentele trebuie să-şi ocupe locul lor în istorie şi în muzee."
SERGIU PRODAN ministrul Culturii: O problemă amânată de zeci de ani, de foarte mulţi ani. Orice monument de for public se sprijină pe trei piloni: aspectul istoric şi valoarea artistică. Niciunul dintre aceşti trei piloni nu poate fi ignorat. Aici, trebuie să-şi spună cuvântul, în primul rând oamenii de ştiinţă, istoricii, sculptorii arhitecţii dar şi autorităţile."
VADIM CHEPTANARU jurnalist TVR MOLDOVA: Acest monument istoric este amplasat la intersecţia a două ministere importante de la Chişinău – Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii. Şi dacă cinematograful Gaudeamus din spatele construcţiei a fost făcut una cu pământul, de monument nu s.-a atins nimeni. Asta în condiţiile în care, puterea sovietică, a făcut atâta rău, Basarabiei."
Autorităţile centrale sovietice nu s-au zgârcit la bani pentru monumente masive din bronz, argint, marmură, multe dintre care le vedem şi astăzi în Chişinău.
PETRU COSTIN colecţionar de obiecte din perioada sovietică: Sverlov, colhozul Sverlov, raionul Făleşti, l-am adus de acolo. Nadejda Krupskaia, în vremea URSS, Biblioteca Naţională, Krupskaia se numea, Alexe Rău mi l-a oferit. Satul Corlăteni, Kirov, primul sat după Bălţi. Aista e Lenin din satul Grozeasca din Nisporeni. Când l-am adus mi-a căzut peste deget, mi l-a rupt. Aista e alt Lenin din marmură albă. Mi l-a dat consiliul din Călăraşi. Stalin, L-am scos dintr-o curte din raionul Donduşeni."
Petru Costin are un muzeu în aer liber cu peste 300 de statui, busturi de diferite dimensiuni, toate din perioada sovietică. Le-a adunat timp de câteva decenii din toate regiunile Republicii Moldova.
PETRU COSTIN colecţionar de obiecte din perioada sovietică: Prin râpe, unde este aruncat gunoiul din sat, şi acolo am găsit monumente, iată pionerii aiştea fără picioare i-am scos din toalete, din toalete. Lenin, pe vremea URSS, asta era obezalovka, în fiecare oraş, sat, strada principală era numită Lenin, Şi toate aveau monumente sau bust. Prin diferită birocraţie le-am cerut. Am făcut schimburi cu alte obiecte şi le-am adus aici. Muzeul acesta în aer liber am început să construiesc în anii 2000. Am procurat acest lot special să fac un muzeu cu vestigii din perioada socialistă. Din toată Moldova am adus, de la nord la sud, mai puţin din partea cealaltă de Nistru. În spatele meu, monumentul lui Stalin are 30 tone. Două macarale şi un trailer special... "
Bărbatul spune că doreşte să-şi completeze colecţia... monumentală, însă autorităţile publice locale refuză să-i doneze obiectele, despre care spune el, nimeni nu are nevoie.
PETRU COSTIN colecţionar de obiecte din perioada sovietică: Sunt raioane care, să vă spun drept, câte 25 de ani umblu după monumente de la ei, monumentul cela stă aruncat undeva la gunoi, şi nu ţi-l dă şi gata. De exemplu, în Donduşeni, am făcut scrisoarea către Consiliu, am arătat fotografia, că stă aruncat în gunoaie după oraş. Nu las să fie aici. Nu vi-l dăm. Acum vreau din Chişinău vreo câteva monumente distruse să le aduc încoace. Am fost la domnul primar, a dat indicaţii să mi le dea, dar sunt birocraţi care mă încâlcesc."
În unele localităţi din Republica Moldova, monumentele din perioada sovietică nu doar că sunt păstrate, ci şi restaurate. La Brătuşeni, Edineţ, un sat locuit de etnici ucraineni, a fost vandalizat bustul lui Lenin din faţa Primăriei. Se întâmpla în 2023, în plin război al Rusiei împotriva Ucrainei. Primarul a convocat Consiliul local unde s-a decis alocarea unei sume de bani din bugetul de stat pentru reconstrucţia statuii.
MIHAIL ANDRUH primarul comunei Brătuşeni, Edineţ: Să-ţi trădezi strămoşii care au trăit în perioada sovietică, e ca şi vandalizarea mormintelor părinţilor.
Şi la Anenii Noi, în faţa Casei de Cultură se înalţă monumentul lui Lenin. În 2012, s-a cerut demolarea acestuia, dar consilierii au renunțat la decizie în urma protestelor la care au participat localnici şi deputați comuniști.
SERGIU MUSTEAŢĂ doctor habilitat în istorie, prof. universitar: Din cauza politizării subiectului, în continuare unele partidele politice speculează pe această seamă, provoacă oamenii să protesteze şi să le apere, fără ca să explice care e cu adevărat rolul lor. Lumea rămâne, în continuare, bulversată, trebuie corect informată, trebuie explicat că strămutarea lor nu înseamnă dezicerea de trecut, din contra. Ne asumăm că s-au produs foarte multe nedreptăţi, victime. Lumea din Republica Moldova rămâne înfricoşată, genetic o frică impusă de regimul comunist, când au suferit de rezultatul terorii, când au fost deportaţi, foametea... ."
Şi în sudul Republicii Moldova, la Leova, găsim monumentul lui Vladimir Vatlin, un tanchist sovietic, şi pe cel al ostaşilor sovietici, căzuţi în cel de-al doilea Război Mondial. Ultimul a fost renovat în 2014, din bani donaţi de guvernul de la Moscova, consiliul din Tomsk şi o asociaţie din Rusia.
Cât de importante sunt, totuşi, aceste monumente? Ministrul Culturii spune că o comisie va studia valoarea fiecărei sculpturi. Potrivit lui Sergiu Prodan, cităm, subiectul este sensibil pentru societate, iar monumentele sunt de ordinul miilor, în toată Republica Moldova.
SERGIU PRODAN ministrul Culturii: Noi deja am făcut primul pas. Ministerul Culturii, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării a creat un consiliu inter ministerial al memoriei. În sarcina acestui consiliu este de a recomanda nişte acţiuni pentru autorităţile publice centrale şi locale, pentru toată societatea. Avem elaborat un plan de acţiuni amplu ce va fi adoptat prin hotărâre de Guvern. În acest plan de acţiuni este indicat şi crearea acestei comisii şi examinarea fiecărui monument. Aici graba poate doar să aducă daune pentru că până acum nu s-a făcut nimic, s-a întârziat şi nişte măsuri urgente şi emotive ar putea crea doar probleme. Trebuie să avem răbdare."
În timp ce unii locuitori ai Republica Moldova văd aceste statui ca simboluri ale totalitarismului şi dezrădăcinării naţionale, alţii spun că nici nu le observă.
În Letonia, toate monumentele sovietice şi-au găsit locul în Muzeul ocupației, cel mai vizitat din Riga, cu peste 100 de mii de turiști anual. Istoria ocupației Letoniei este documentată și expusă pentru a educa publicul despre acest capitol dureros.
Ucraina a adoptat o lege privind înlăturarea monumentelor comuniste sovietice imediat după ce Rusia a invadat Crimeea, soldată cu anexarea regiunii. Într-un sondaj realizat anul trecut, majoritatea ucrainenilor s-a declarat în favoarea renunţării la aceste simboluri.
Între timp, în Republica Moldova, autorităţile publice locale continuă să întreţină aceste monumente din bani publici.
