Iniţiat acum câţiva ani, proiectul de reabilitare a Parcului "Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt" din Chişinău rămâne doar pe hârtie. Primarul Chişinăului, Ion Ceban, acuză Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice că ar tergiversa iniţierea lucrărilor. De cealaltă parte, reprezentanţii Ministerului Culturii susţin că au avut doar două obiecţii referitoare la proiect. Una dintre solicitări este ca parcul să fie pavat cu piatră naturală, în locul dalelor din beton, cum propune municipalitatea.
LILIA ŢURCANU, reporter TVR MOLDOVA: Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt" este cel mai vechi parc din Chişinău şi reprezintă un monument istoric de categorie naţională. Totuşi, aici, de foarte mulţi ani, nu s-au făcut lucrări de reabilitare, iar după cum se poate vedea, unele porţiuni arată destul de dezolant.
Potrivit proiectului preliminar, în parcul Grădina Publică "Ştefan cel Mare" ar urma să fie schimbat pavajul, să fie sădiţi zeci de copaci şi arbuşti, să fie amenajat un rozariu şi instalate zeci de bănci. Autorităţile municipale îşi mai propun să construiască un teatru de vară şi o scenă.
Proiectul de reabilitare a parcului a fost iniţiat cu cinci ani în urmă, însă până acum nu s-a făcut nimic. Primarul oraşului Chişinău acuză Ministerul Culturii că blochează lucrările.
ION CEBAN, primarul oraşului Chişinău: Practic ne refuză să reparăm ultimul parc dintre cele pe care le avem şi argumentul este că tot parcul trebuie transformat într-o zonă de granit. Ceea ce ne propun ei ne costă, doar materialele, peste 1.200 de lei metru pătrat. La cei peste 2.000 de metri patraţi, vă rog să faceţi aceste calcule. Sunt zeci de milioane de lei.
Consiliul Național al Monumentelor Istorice a examinat de două ori proiectul Primăriei Chişinău şi tot de atâtea ori a cerut îmbunătățirea acestuia. Adică folosirea pietrei naturale în locul dalelor.
CORNELIU CIRIMPEI, secretar de stat, Ministerul Culturii: S-a recomandat ca să fie utilizată piatră naturală, iar piatra naturală poate fi diferită. Important e să fie o culoare caldă, deschisă. Şi a doua recomandare a fost ca cel puţin pe diagonală, să fie prevăzută o modalitate ca oamenii cu vederi reduse să nu aibă dificultăţi la deplasare.
Potrivit pretorului sectorului Buiucani, Vasile Moroi, valoarea totală a proiectului era estimată, la finalul anului 2024, la 40 de milioane de lei.
REPORTER: LILIA ŢURCANU
Imagine: Mihai Lisnic