"Propaganda Federației Ruse, știrile false au încercat permanent să denatureze rolul NATO și să creeze o imagine diabolică a NATO, pentru că aceasta au nevoie ei ca narativ ca să se mențină la putere sau să mențină narativul lor politic intern în țară. De aceea s-au format aceste clișee, stereotipuri care sunt prezente și astăzi. O parte din aceasta se atribuie unei comunicări strategice mai eficiente, dar la fel, un rol foarte mare l-a avut propaganda și știrile false. Discutând cu niște colegi din Ucraina la subiectul cât va ma fi prezent acest narativ al neutralității în societate, el mi-a răspuns: fiindcă există frica în societate, dacă noi anunțăm că vrem să aderăm la NATO sau să renunțăm la neutralitate, atunci vor zbura rachetele deasupra noastră, așa cum s-a întâmplat cu Ucraina, ceea ce este un fals. De aceea, rolul comunicării strategice, rolul autorităților în această comunicare este foarte important. Aceste narative trebuie să ia anvergură și să plece de la aceste stereotipuri", a declarat fostul Secretar General de Stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, în cadrul emisiunii "Punctul pe AZi" de la TVR Moldova.

Totodată, fostul Secretar General de Stat al Ministerului Apărării a menționat că Republica Moldova ar trebui să utilizeze toate pârghiile pe care le are la dispoziția sa diplomatică, economică, informațională, militară pentru ca atunci când se discută despre neutralitate, Republica Moldova să poată contrapune ceva, cum a dat Mircea Geoană exemplul Elveției

"Mai este aspectul juridic. Neutralitatea este în Constituție, de aceea sunt mai multe bariere, în afara comunicării strategice, trebuie de privit această problemă din perspectivă juridică, fiindcă și la acest capăt se joacă în societatea Republicii Moldova narativele false, dezinformare și altele", adaugă Radu Burduja.

"Desigur în perioada sovietică, propaganda sovietică în adresa Vestului, dar în special în mod special Alianței Nord Atlantică în calitate de instituție care asigură securitatea era una negativă. în permanență se vorbea despre un bloc politic militar agresiv și generații de cetățeni sovietici au fost creați cu această imagine, cărora li s-a inaculat privind NATO. Prin anii 90 acest subiect a fost mai degrabă neutru. La noi tot timpul subiectul legat de securitate este legat intenționat de statutul de neutralitate. Au început să se schimbe aceste priorități prin 2004, 2005 când a început să se discute o posibilă aderare la NATO a Ucrainei și a Georgiei și atunci Federația Rusă a reînceput alimentarea acelor clișee moștenite în societatea noastră încă din perioada sovietică și atunci a sporit acest aspect mai degrabă negativ, subiectiv care există în societatea noastră referitor la subiectul NATO. Politicul pro-european nu și-a asumat mesaje clare de informare anume pro-NATO pentru că există anumite costuri electorale și de aceea avem această situație și Republica Moldova este o excepție față de statele care își doresc o perspectivă europeană pentru că inclusiv Ucraina și Georgia care își doresc o perspectivă europeană vorbesc despre aderarea la NATO, ceea ce nu e cazul Republicii Moldova. Mai degrabă avem nevoie de o campanie de informare, ce este NATO și deja cetățenii vor decide", a adăugat directorul Centrului de Informare şi Documentare NATO în Moldova, Ion Tăbârţă.

Ediţia emisiunii "Punctul pe AZi” de la TVR Moldova poate fi urmărită mai jos.

Mircea Geoană: Nu vedem un risc militar din partea Rusiei asupra Republica Moldova