Două sate din raionul Fălești se pregătesc să facă un pas important - să se unească într-o singură administrație. După exemplul comunei Călinești, aflată la doar 33 de kilometri distanță, localitățile Risipeni și Horești au votat inițierea procesului de amalgamare încă din vara trecută. Autoritățile spun că schimbarea va aduce comunităţii mai mulți bani și mai multe proiecte.
Satul Risipeni, care numără aproximativ 1.200 de locuitori, și Horești, cu o populaţie de 800 de oameni, ambele din raionul Făleşti, nu ating pragul minim de 3.000 de locuitori, impus de Guvern pentru crearea unei unități administrativ-teritoriale amalgamate. Autoritățile caută acum o a treia localitate dispusă să li se alăture. Chiar și așa, spun primarii, simpla participare în procesul de amalgamare le-a adus deja beneficii financiare.
ELENA REVENCO, primar de Horești: Suntem printre puținile primării din Republică care am beneficiat de acest avantaj și am avut acest noroc. În loc de 2 milioane - 5 milioane.
DMITRI MOSORETI, primar de Risipeni: Am lucrat la elaborarea viziunii în urma chestionării cetățenilor, adică problemele stringente ale localității. Cetățenii le-au expus, au fost cumva în viziunea de dezvoltare a noului UAT format.
Primarii au mers din poartă în poartă şi le-au explicat oamenilor ce înseamnă amalgamarea și ce beneficii le-ar putea aduce.
Iar la Fălești, primarul Alexandru Severin a lansat un sondaj public pentru a afla cu ce localități ar accepta oamenii să se unească.
ALEXANDRU SEVERIN, primar de Fălești: La moment, până nu cunoaștem direct cu cine ne putem amalgama, nu putem face nici un studiu, nici o informație publică. Ambițiile tuturor sunt diferite dar, vă spun, cel mai important e să aplecăm urechea la locuitorii urbiilor noastre și să facem o decizie corectă pentru că în funcțiile publice noi suntem astăzi dar mâine putem să nu fim.
Procesul de amalgamare voluntară a localităților din Republica Moldova a fost lansat oficial în 2024, după ce autoritățile au aprobat cadrul legal care permite primăriilor să se unească pentru a forma unități administrativ-teritoriale mai mari, cu bugete consolidate și servicii publice mai eficiente. Reforma face parte din strategia de modernizare a administrației locale, în condițiile în care multe sate au o populație redusă și resurse limitate.
Recent, secretarul general al Guvernului Alexei Buzu a anunțat că reforma administrației publice locale va include atât amalgamarea voluntară, cât și cea normativă. Autoritățile au avut deja consultări cu reprezentanţii Congresului Autorităților Locale din Moldova, cu primari, președinți ai Consiliilor raionale, precum și cu societatea civilă. Mai bine de jumătate din cele 893 de localități ale Republicii Moldova au mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul minim prevăzut de lege.