Potrivit  Ziarului de Gardă , hotărârea a fost pronunțată de completul prezidat de Angela Catană din care au mai făcut parte magistrații Petru Păun și Ana Cucerescu. Fostul șef al Procuraturii Anticorupție nu s-a prezentat în instanță. Apărarea lui însă a anunțat că va contesta decizia.

„În acest caz, nu există infracțiune și atunci domnul Viorel Morari trebuia achitat pe toate capetele de acuzare. Evident, vom contesta, pentru că în acest caz nu există faptul infracțional”, a menționat avocatul lui Viorel Morari.

Procurorul de caz, Vladislav Căruceru a menționat că va lua o decizie în privința contestării imediat cum va face cunoștință cu textul integral al deciziei motivate. 

Sentința în dosarul lui Viorel Morari urma să fie pronunțată pe 20 octombrie 2025. Preşedinta completului de judecată, Angela Catană, a anunţat însă, potrivit  anticoruptie.md, că există divergenţe la adoptarea soluţiei între doi magistraţi. Astfel, şedinţa de pronunţare a fost amânată pentru 27 octombrie.   

Procurorii cer trei ani de închisoare cu suspendare

Acuzatorul Vladislav Căruceru a solicitat ca fostul procuror-șef Anticorupție, Viorel Morari, să fie recunoscut vinovat pentru toate cele trei capete de acuzare. Astfel, procurorul a solicitat pentru Viorel Morari o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendarea executării și interdicția de a deține funcții publice pentru o perioadă de șase ani.

Viorel Morari este învinuit de abuz în serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea justiției.

Mai exact, el este acuzat că, în martie 2017, a primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care a înregistrat-o contrar cerințelor legale. Aceste acțiuni ar fi fost făcute, potrivit procurorilor, în interesele sale personale, precum și ale lui Plahotniuc și ale anumitor persoane din anturajul acestuia, pentru a-i proteja de investigațiile în calitate de bănuiți în dosarul Frauda bancară.

 În cadrul urmăririi penale, Viorel Morari nu a recunoscut comiterea infracțiunilor imputate.

Dosar deschis la denunțul unui procuror din subordine

„Urmărirea penală a fost pornită în baza procesului-verbal de autosesizare care a avut drept fundament o scrisoare anonimă. Ulterior, însă, a fost depus un autodenunț de către un procuror, în care acesta a recunoscut faptul falsificării unor anumite documente, invocând că a făcut acest fapt la indicația domnului Morari. Alte probe ale acuzării nu ne-au fost prezentate. Nici în ședința de judecată, nici până la ședință”, a comunicat pentru Ziarul de Gardă avocatul lui Viorel Morari, Vasile Foltea.

Procurorul care a făcut declarații împotriva lui Viorel Morari este Mircea Ciobanu, care anterior a activat în cadrul PA, iar din 2018 a fost numit procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, unde lucrează până în prezent.

Morari acuză că dosarul ar fi politic

Înainte de începerea examinării cauzei, Viorel Morari declara, pe holurile instanței, că dosarul în care este vizat ar fi unul politic și că, astfel, s-ar încerca distragerea atenției publice de la alte subiecte sau fapte, dar și că dosarul său ar fi fost inițiat la comanda fostului șef al PG, Alexandr Stoianoglo, și al președintelui R. Moldova de atunci, Igor Dodon.

Totodată, acesta a solicitat recuzarea procurorilor care conduc urmărirea penală în dosarul său, după ce, Vladislav Căruceru, unul dintre aceștia anterior a fost vizat într-un dosar penal instrumentat chiar de către PA condusă de Viorel Morari. Căruceru însă ulterior a declarat că dosarul penal pe numele său ar fi fost încetat.

Ulterior, PG a precizat, într-un alt comunicat de presă că cererile lui Viorel Morari de recuzare a procurorilor Renata Anici, Vladislav Căruceru, Carolina Vidrașcu care fac parte din grupul care exercită urmărirea penală în această cauză au fost respinse ca nefondate.

„Au fost examinate materialele cauzelor la care a făcut trimitere Viorel Morari, în care s-ar fi pretins că au fost implicați primii doi procurori – ambele gestionate de G. Niculiță, procuror din Procuratura Anticorupție, și a fost constatată inexistența informațiilor sau probelor relevante ori concludente ce ar confirma implicarea acestora în acțiunile vizate”, se preciza în comunicat.

Morari vs. Stoianoglo

La 9 decembrie 2019, Viorel Morari, care ocupa funcția de procuror-șef al PA a fost suspendat din funcție în baza unui ordin emis de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Prin același ordin s-a dispus efectuarea unui control special la instituția anticorupție. Suspendarea lui Morari s-a produs la câteva zile după ce acesta anunța că a fost reluată urmărirea penală în cazul finanțării din Rusia a Partidului Socialiștilor, dosar închis anterior.

Între Morari și Stoianoglo au existat declarații acuzatoare chiar de la instalarea acestuia în funcția de procuror general. Ulterior, pe parcursul lunii decembrie, către presă au fost trimise mai multe informații despre averea familiei Morari sau despre eventuale încălcări comise de acesta în perioada în care deținea funcția de șef al PA.

Viorel Morari a deținut funcția de șef al PA în perioada aprilie 2016 – mai 2019. A revenit în funcție în luna septembrie 2019, în urma unui ordin semnat de Dumitru Robu, procurorul general interimar de atunci. Din septembrie și până în decembrie 2019, PA a anunțat inițierea mai multor dosare de rezonanță pe numele unor judecători, procurori sau politicieni. Totodată, în această perioadă a fost anunțată deschiderea unui nou dosar penal pe numele lui Vladimir Plahotniuc. 

Anterior, Morari admitea, într-o discuție cu jurnaliștii că nu a avut suficient curaj să deschidă dosar penal pe numele fostului politician în perioada în care acesta se afla la guvernare și conducea, de facto, R. Moldova. În perioada aprilie 2016-mai 2019, când Morari era șef al PA, Vladimir Plahotniuc nu a avut calitate procesuală în niciun dosar penal, deși numele său și al firmelor sale figurau în anexele Raportului Kroll II, primite de PA în martie 2018.