La sfârşitul lui 2025, o elevă de 13 ani a fost agresată fizic de două colege, într-o localitate din centrul R. Moldova. Un caz similar a avut loc recent, în satul Răzeni, raionul Ialoveni. Un băiat a fost agresat în şcoală. În ambele cazuri, oamenii legii au iniţiat anchete. Sunt doar câteva dintre sutele de conflicte care apar în instituţiile de învăţământ. Potrivit Inspectoratului Naţional pentru Securitate Publică, de cele mai multe ori sunt implicaţi elevi cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani. ALIONA DRAGOMIREŢCAIA, şef Secţie siguranţă minori, INSP: Pe parcursul anului 2025 au fost înregistrate peste 600 de cazuri la poliţie. E regretabl faptul că avem înregistrate peste 50 de cazuri de conflict între profesor şi elev şi cu într-un număr mai mic - elev faţă de profesor.

Dina Butuc este profesoară de Limbă Română la Liceul "Miguel de Cervantes" din Chişinău. Spune că observă că neînţelegerile dintre elevi pot porni chiar de la nişte glume inofensive.

DINA BUTUC, profesoară de limbă română, Liceul "Miguel de Cervantes Saavedra": În clasă mai apar unele conflicte. Sunt mărunte, dar sunt. Însă, de cele mai multe ori, copii încearcă să preia de pe internet, pe reţelele sociale, nişte acţiuni pe care încearcă să le aplice în practică. Ca diriginte, ca profesor, intervenim în orice situaţie. În primul rând încerăm să analizăm problema , iar dacă situaţia ne deplăşeşte, apelăm la ajutorul psihologului.

Atunci când într-o clasă sau o instituţie de învăţământ apare un caz de buillying sau bătăi între colegi, în urma acestei situaţii au de suferit majoritatea elevilor, susţine psihologul Irina Novac. De aceea, este important ca părinţii să discute cu copiii lor despre acest fenomen.

IRINA NOVAC, psiholog: Trebuie să vorbim şi despre bullying ca copilul nostru să ştie că nu este un exemplu, nu promovăm şi nu facem aşa ceva. Trebuie să spunem şi să identificăm persoanele care fac asta pentru a fi preluaţi, a lise da atenţie şi a se pune întrebarea: Ce îi face pe ei să fie agresori. Pentru că nici ei nu sunt echilibraţi şi nu neapărat fac asta conştient.

Cu mai multe explicaţii pentru elevii ar putea veni şi psihologii. În şcolile şi grădiniţele din Republica Moldova se atestă o lipsă de specialişti. Emilia Moraru este unul dintre puţinii psihologi care au rămas să activeze în şcoală.

EMILIA MORARU, psiholog, Liceul "Mircea Eliade": Într-adevăr sunt unele instituţii unde este lipsa unui psiholog, unde se simte şi unde este necesar. Cred că, din păcate, nu este un salariu motivant. eu cred că asta este problema principală. Pentru că atunci când tinerii specialişti vin şi văd sarcina unui psiholog, trebuie să lucreze cu elevii, părinţii, profesori, e foarte mult de lucru.

Autorităţile din educaţie susţin că, în prezent, numărul psihologilor din instituţiile de învăţământ este în creştere faţă de acum doi ani. În cele peste o mie de şcoli din Republica Moldova activează aproximativ 600 de specialişti. Autorităţile vor să aloce mai multe resurse pentru programe şi activităţi de prevenire şi combatere a bullyingului în şcoli.

INGA GROSU, consultant principal, Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Dacă e să ne referim la psihologii care sunt angajaţi în instituţii de educaţie timpurie, avem 116 psihologi şi 544 de psihologi şcolari. Este un număr mic raportat la numărul de instituţii de învăţământ, dar trebuie să menţionăm că în comapraţie cu anul 2024, acest număr este în creştere. Dacă în anul 2024 în grădiniţea activau 18 psihologi, în anul 2025 avem 116.

Potrivit Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pe parcursul semestrului trecut al anului de studii 2024-2025 au fost înregistrate 1600 de cazuri de violenţă în şcoli. Cele mai multe sunt abzurile fizice, psihologice, neglijarea şi bullyingul.