Proiectul care stabilește că româna va fi unica limbă utilizată în activitatea Parlamentului de la Chişinău a stârnit reacții în rândul deputaților. În timp ce unii susțin necesitatea respectării drepturilor tuturor etniilor și cer utilizarea mai largă a limbii ruse, alții insistă asupra alinierii la practicile europene. Deputații socialiști critică inițiativa și susțin că noul cod le-ar putea limita dreptul la exprimare.
MARK TKACIUK, deputat, Blocul Alternativa: - O să încercați să vorbiți în română sau o să rămâneți la rusă? - Eu sunt perfecționist. Iubesc foarte mult limba română și încerc să o vorbesc când sunt în România, pentru că nu mă corectează nimeni și nimeni nu trece la limba rusă. - Ați înțeles, da? Aici este mai dificil.
VLAD BATRÎNCEA, deputat PSRM: Liniştit, fără prea multă vorbă, fără multe comentarii. Parlamentul să traducă mai departe actele aprobate ca cetăţenii să fie integraţi.
IGOR DODON, deputat, PSRM: Eu consider că în R. Moldova limba de stat este limba moldovenească. Eu consider că limba rusă este limba de comunicare interetnică. Evident că nu putem susţine acest regulament în această formă, pentru că el limitează drepturile opoziţiei.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins criticile opoziției și a sugerat că acestea sunt exagerate.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului: Nu, domnule. Dacă nu se mai exprimă şi ei. Aţi văzut şedinţe interminabile, discuţii şi aşa mai departe. Eu le recomand să studieze practica parlamentelor ţărilor membre ale Uniunii Europene.
Proiectul prevede reguli mai clare privind limba folosită în activitatea Parlamentului. Mai exact, toate ședințele și documentele oficiale vor fi în română, devenind unica limbă de lucru în legislativ.
Legile și celelalte acte adoptate vor fi redactate și aprobate în română, urmând ca, dacă este necesar, să fie traduse și în alte limbi. De asemenea, orice proiect de lege va trebui prezentat în limba română, atât pe hârtie, cât și în format electronic.
