În ultimii ani, țigările electronice au devenit tot mai populare, mai ales în rândul tinerilor, fiind adesea percepute ca o variantă "inofensivă" a fumatului clasic. Despre riscurile ascunse și efectele reale asupra sănătății vorbim cu Oxana Munteanu, medic pneumolog, doctor în științe medicale și conferențiar universitar.
Medicul pneumolog a menționat că au fost promovate mai multe studii care susțineau că țigările electronice ar fi o alternativă pentru renunțarea la fumatul obișnuit, însă acest lucru este un mit.
„Atunci când analizăm tipurile de fumat, sigur, cea mai frecventă este fumatul țigărilor obișnuite, dar industriile nu pierd timpul, industriile de tutun își dezvoltă noi capcane. Atunci când s-au analizat aceste studii care au fost suportul financiar și ele în mare majoritate s-au dovedit a fi finanțate de industria de tutun, ceea ce era o încălcare etică și o încălcare a metodologiei de cercetare”, spune Oxana Munteanu.
Potrivit ei, au fost realizate mai multe studii la nivel internațional, care au demonstrat că aproximativ 16% dintre adolescenți, cu vârste între 13 și 15 ani, sunt fumători de țigări electronice. „Putem menționa și studiul efectuat în Republica Moldova, în anul 2019, în cadrul căruia au fost analizați circa 4.400 de copii din aceeași categorie de vârstă, iar rezultatele au arătat că 19% dintre aceștia utilizau țigări electronice. Acestea conțin, de asemenea, nicotină, care provoacă dependență, iar efectul toxic al nicotinei este unul semnificativ”.
De asemenea, Oxana Munteanu a menționat studiul realizat în Statele Unite, care a evidențiat, pentru prima dată în 2019, așa-numitul sindrom EVALI, leziunea pulmonară acută asociată utilizării țigărilor electronice. Este o afecțiune gravă, cu o rată de mortalitate de până la 60% dintre cazuri. Boala se manifestă prin senzație de lipsă de aer, iar la radiografie imaginea pulmonară seamănă cu cea a unei pneumonii, însă fără semne clare de infecție, cum ar fi febra înaltă. În perioadele pandemice, când erau frecvente infecțiile respiratorii, diferențierea acestor cazuri a fost adesea dificilă.
„Ulterior poate rămâne o pierdere a funcției pulmonare, cu dezvoltarea de fibrozii pulmonare, adică riscurile sunt și pe termen lung. Adulții sunt mai puțin atrași, mă refer, generațiile astea după 40, mai puțin sunt atrași de noile tehnologii comparativ cu copiii și adolescenții”, a mai adăugat aceasta.
Pneumologul a menționat că, în prezent, se formează o nouă generație de dependenți, deoarece țigările electronice sunt atractive ca aspect și nu au mirosul specific țigărilor clasice
„Ce se va întâmpla peste 20–30 de ani de utilizare vom vedea, însă, cu siguranță, putem spune că în prezent cancerul pulmonar a întinerit. Avem deja pacienți în jurul vârstei de 35 de ani diagnosticați cu cancer pulmonar, afecțiune care, anterior, era considerată specifică persoanelor vârstnice”, a specificat medicul.
