România speră să inițieze rapid, pe teritoriul său, producția de drone defensive împreună cu Ucraina, pentru uz intern, precum și pentru aliații Uniunii Europene și NATO, a declarat ministrul de externe Oana Țoiu într-un interviu.
Țoiu a declarat pentru Reuters că discuțiile cu Ucraina au început înainte de o serie de incursiuni în spațiul aerian al României, pe care Bucureștiul și Kievul le-a atribuit Rusiei în ultimele săptămâni.
„Credem că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, în special în apărarea aeriană. Așadar, ceea ce facem în această direcție este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu, cu Ucraina, pentru a construi drone defensive pentru viitor”, a spus ea.
„Credem în capacitatea noastră de a transforma rapid acest lucru în realitate”, a declarat oficialul român în cadrul reuniunii anuale a liderilor mondiali de la Adunarea Generală a ONU, care s-a încheiat luni.
Tensiunile cu Moscova au crescut în ultimele săptămâni, deoarece Estonia a acuzat Rusia că a trimis avioane de vânătoare în spațiul său aerian, iar avioanele NATO au doborât drone deasupra Poloniei. România a mai declarat că avioanele sale aproape au atacat o dronă care a intrat în spațiul său aerian.
Rusia a declarat că nu a vizat niciodată statele UE sau NATO și nu are planuri să facă acest lucru în viitor. Remarcile ei despre producția comună vin în contextul în care Ucraina a luat măsuri pentru a relaxa restricțiile privind exportul armelor sale, pe care le-a folosit și le-a perfecționat pe câmpul de luptă împotriva Rusiei.
Președintele ucrainean Volodmir Zelenski a lăudat aceste arme în discursul său adresat Adunării Generale a ONU săptămâna trecută, într-un efort de a consolida sprijinul aliaților și de a demonstra că susținerea legăturilor strânse cu Kievul este o stradă cu două sensuri.
Uniunea Europeană a susținut ideea creării unui „zid al dronelor” pentru a proteja regiunea. Țoiu a mai spus că România a aprobat o prezență sporită a trupelor americane pe teritoriul său pentru a sprijini operațiunile de re-alimentare în Orientul Mijlociu, deși a refuzat să ofere cifre.
De la revenirea lui Trump la putere, aliații europeni au fost îngrijorați de potențialele reduceri ale nivelului trupelor americane în Europa, în prezent în jur de 80.000, pe măsură ce îngrijorările lor cu privire la amenințarea din partea Rusiei cresc.
România, care se învecinează cu Ucraina, găzduiește un număr de trupe americane și intenționează să investească peste 2,5 miliarde de euro în baza sa aeriană „Mihail Kogălniceanu” în următorii ani, extinzându-i capacitatea de a găzdui 10.000 de soldați români și aliați.
Un oficial american al apărării a declarat: „Nu suntem în măsură să discutăm despre termene operaționale specifice, cifre sau mișcări de forțe”.
„Statele Unite se coordonează în mod curent cu aliații și partenerii, inclusiv cu România, pentru a ne asigura că suntem pregătiți să protejăm personalul, interesele și forțele americane din regiune și să contribuim la descurajarea și apărarea colectivă a NATO, conduse din ce în ce mai mult de Europa.”
