Expertul în securitate a spus că la ora actuală forțele președintelui rus Vladimir Putin sunt blocate în Ucraina, „iar el pierde mii de soldați în fiecare săptămână”.

Ischinger consideră că o încetare a focului în Ucraina i-ar permite lui Putin „să își continue reînarmarea în pace”, ceea ce ar „intensifica” amenințarea la adresa NATO.

Pe de altă parte, el a insistat că susține soluția unui acord de pace.

„Nu îmi doresc nimic mai mult pentru poporul Ucrainei. Însă amenințarea rusă va crește și pentru noi, germanii, dacă o viitoare încetare a focului nu va fi însoțită de o reducere masivă a acumulării militare din districtele militare occidentale ale Rusiei”, a subliniat președintele MSC.

Ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la Munchen va avea loc în perioada 13-15 februarie.

Administrația Trump vrea încheierea războiului „până în iunie”, spune Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus reporterilor că SUA a propus o nouă rundă de negocieri între Moscova și Kiev, peste o săptămână, la Miami.

„Americanii propun ca părțile să pună capăt războiului înainte de începerea verii și probabil vor face presiuni asupra părților pentru a respecta acest calendar”, a spus Zelenski, citat de Reuters.

„Alegerile (parlamentare de la jumătatea mandatului din SUA) sunt cu siguranță mai importante pentru ei. Să nu fim naivi. Și ei spun că vor să rezolve totul până în iunie”, a adăugat liderul de la Kiev, menționând că partea ucrainean a sugerat un plan de etapizare.

Publicația americană Axios a scris sâmbătă că orizontul de timp propus de Washington este unul ambițios, pe de o parte pentru că încă există diferențe semnificative între pozițiile Moscovei și Kievului, iar pe de altă parte pentru că Ucraina va trebui să organizeze un referendum pe tema acordului de pace înainte de a fi semnat, un proces care poate dura câteva luni de zile.

„Am avut discuții foarte bune astăzi în legătură cu Rusia-Ucraina. S-ar putea întâmpla ceva”, le-a spus președintele american Donald Trump, vineri noapte, reporterilor prezenți la bordul aeronavei Air Force One.

Negocieri la nivel politic și militar

Oficiali de rang înalt din Rusia și Ucraina au purtat miercuri și joi la Abu Dhabi o a doua rundă de negocieri mediate de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american.

Vineri, Zelenski a afirmat că delegația rusă de la Abu Dhabi și-a schimbat discursul și, în loc să intre în „argumente istorice”, a purtat o discuție „concretă” despre ce este gata să facă și ce nu.

Discuțiile au avut loc în cadrul unui grup de lucru militar care a dezbătut problema modului de monitorizare și respectare a unei încetări a focului odată ce va fi convenită.

Președintele Ucrainei a mai spus că, în timpul discuțiilor, partea americană a confirmat că va fi implicată activ în monitorizarea unei viitoare încetări a focului.

Negocierile s-au derulat și în cadrul unui grup de lucru politic, în care a fost abordat principalul punct de blocaj – dorința Rusiei de a se retrage Ucraina din acele zone din Donbas pe care încă le controlează.

Viitorul Donbasului rămâne principala piedică

Rusia cere controlul întregului Donbas în orice acord posibil, chiar dacă Ucraina încă mai controlează peste 5.000 de kilometri pătrați din regiune, potrivit Reuters.

Ucraina, care consideră că această cerere este inacceptabilă, a arătat deschidere pentru idei precum crearea unei zone demilitarizate sau a unei zone de liber schimb.

Surse care au cunoștință despre cum au decurs negocierile privind încheierea războiului spun că „nu există încă progres pe chestiunea teritorială”.

Un punct sensibil îl reprezintă și centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa.

O sursă a spus că administrația Trump a propus ca SUA să gestioneze centrala și să distribuie energia atât Rusiei, cât și Ucrainei. Pe de altă parte, Moscova insistă că vrea controlul asupra centralei și că va oferi Ucrainei energie ieftină, o propunere considerată inacceptabilă la Kiev.

Chiar și în scenariul în care s-ar ajunge la un consens în aceste privințe, ucrainenii ar putea refuza la referendum orice concesie teritorială.

Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, și părți din Donbas pe care le-a cucerit înainte de invazia pe scară largă pe care a lansat-o în februarie 2022.

Analiștii estimează că Rusia a câștigat circa 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul lui 2023.