Solstițiul de iarnă 2024, produs astăzi, la ora 11.21 marchează începutul iernii astronomice, precum și începutul celor mai reci trei luni din an, în emisfera nordică. Astăzi este cea mai scurtă zi din an și are mai puțin de nouă ore, iar noaptea următoare va fi cea mai lungă din an, cu o durată de peste 15 ore. De mâine, ziua va începe să crească și va ajunge egală cu noaptea la echinocțiul de primăvară, din martie 2025, transmite Moldpres.
Solstițiul de iarnă este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
În timpul solstițiului de iarnă, emisfera nordică a planetei se află în cel mai îndepărtat punct față de soare. Pe de altă parte, în emisfera sudică, 21 decembrie marchează solstițiul de vară sau ziua în care partea sudică a planetei se află la cel mai apropiat punct de Soare.
Încă din preistorie, solstițiul de iarnă a fost văzut ca o perioadă semnificativă a anului în multe culturi și a fost marcat prin festivaluri și ritualuri. Semnificația sezonieră a solstițiului de iarnă constă în inversarea prelungirii treptate a nopților și scurtarea zilelor.
În cultura păgânilor, solstițiul de iarnă însemna nașterea Soarelui, simbolizând un nou proces al celor patru anotimpuri.
Solstițiul de iarnă era celebrat de vechii daci prin sacrificarea porcului, obicei care s-a păstrat până în ziua de azi și este legat acum de sărbătoarea Crăciunului. Dacii se situau prin acest ritual de partea luminii în lupta cu întunericul, în cea mai scurtă zi din an.
