ecizia intervine într-un dosar care a stat la baza hotărârii pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza Ozdil și alții c. Republicii Moldova. Instanța de la Strasbourg a constatat încălcarea dreptului la libertate și siguranță, precum și a dreptului la respectarea vieții private și de familie, acordând fiecărui reclamant câte 25.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Procurorii cer extinderea anchetei

Demersul procurorului, depus la 22 aprilie 2026, a solicitat amânarea examinării cauzei și restituirea dosarului pentru reluarea urmăririi penale față de persoanele care au fost scoase de sub urmărire penală, precum și pentru identificarea altor participanți la operațiunea de expulzare.

Instanța a admis doar parțial solicitarea, motivând că dosarul a fost restituit pentru continuarea investigațiilor în vederea identificării co-autorilor și reluării urmăririi penale în privința unor persoane vizate anterior de anchetă. Magistrații au subliniat că această măsură nu afectează condamnarea definitivă a lui Vasile Botnari și nu repune în discuție vinovăția sa deja stabilită de instanțe.

Deși procurorul a cerut restituirea dosarului împreună cu rechizitoriul, instanța a decis transmiterea cauzei fără acest document, invocând principiul securității juridice și necesitatea respectării garanțiilor împotriva dublei urmăriri penale.

Ce a constatat Curtea Europeană

Hotărârea CEDO în cauza Ozdil și alții, devenită definitivă la 11 septembrie 2019, a concluzionat că cei cinci profesori turci au fost privați de libertate în mod arbitrar și expulzați în Turcia cu încălcarea legislației naționale și a normelor internaționale.

CEDO a reținut că operațiunea din 6 septembrie 2018 a fost organizată astfel încât profesorii să fie luați prin surprindere și să nu poată contesta măsurile dispuse împotriva lor. Totodată, Curtea a criticat refuzul instanțelor naționale de a examina acțiunile reclamanților împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse cererile de azil și au fost declarați persoane indezirabile.

Condamnarea lui Botnari și evoluția dosarului

Pe 15 iulie 2020, Judecătoria Chișinău l-a condamnat pe Vasile Botnari pentru abuz de serviciu, aplicându-i o amendă de 88.000 de lei și interdicția de a ocupa funcții publice timp de cinci ani. Sentința nu a fost contestată de procurori.

Ulterior, soția unuia dintre profesorii expulzați, Galina Tüfekçi, a contestat atât sentința, cât și ordonanța prin care îi fusese retrasă calitatea de parte vătămată. În februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a declarat nulă această ordonanță și a trimis cauza procurorilor pentru remedierea încălcărilor. În noiembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a reconfirmat calitatea de parte vătămată a Galinei Tüfekçi și a dispus rejudecarea cauzei în ceea ce privește individualizarea pedepsei.

Procesul a fost suspendat în iulie 2025, după ridicarea unei excepții de neconstituționalitate de către Vasile Botnari. Curtea Constituțională a declarat însă excepția inadmisibilă în decembrie 2025.

La 23 februarie 2026, Curtea de Apel Centru a admis recursul Galinei Tüfekçi, a casat parțial sentința din 2020 și a dispus rejudecarea cauzei la prima instanță în partea referitoare la individualizarea pedepsei și latura civilă.

Ancheta privind alți oficiali stagnează de peste patru ani

În februarie 2022, Procuratura Generală a inițiat o investigație separată privind posibila implicare a altor oficiali de rang înalt în expulzarea profesorilor turci. Potrivit informațiilor prezentate Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, ancheta a identificat funcționari care au acționat atât în favoarea, cât și împotriva operațiunii.

Cu toate acestea, investigația nu s-a soldat până în prezent cu puneri sub învinuire. Într-o comunicare transmisă Comitetului de Miniștri la 26 ianuarie 2026, Asociația Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au atras atenția asupra duratei excesive a anchetei și asupra riscului intervenirii termenului de prescripție.

În decursul anului 2025, procurorii i-au recunoscut ca părți vătămate pe trei dintre reclamanți: Sedat Hasan Karacaoğlu, Mehmet Tüfekçi și Müjdat Çelebi.

Promo-LEX: „Ancheta trebuie să producă rezultate concrete”

Asociația Promo-LEX, care reprezintă familia Tüfekçi în procesul penal, consideră că decizia instanței poate permite extinderea investigațiilor asupra altor persoane implicate în operațiune.

„Familia Tüfekçi cere de ani de zile ca cei vinovați de transferul extralegal să răspundă, iar reluarea urmăririi penale poate apropia acest obiectiv. Decizia instanței deschide o cale pentru ca ancheta să avanseze față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și față de alți posibili participanți”, a declarat Vadim Vieru, avocat al Asociației Promo-LEX și reprezentant al părții vătămate.

Acesta a subliniat că autoritățile trebuie să obțină rezultate concrete înainte de expirarea termenelor de prescripție și să execute integral hotărârea CEDO.

Comitetul de Miniștri cere accelerarea procedurilor

La reuniunea din martie 2026, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă decizie privind executarea hotărârii în cauza Ozdil și alții. Organismul european a solicitat autorităților moldovene să finalizeze fără întârzieri suplimentare procedurile penale împotriva fostului director al SIS și să accelereze investigațiile referitoare la alți oficiali de rang înalt.

Totodată, Comitetul a cerut adoptarea regulamentului subcomisiei parlamentare de control asupra SIS și continuarea eforturilor diplomatice pentru soluționarea situației lui Yasin Özdil, singurul reclamant care rămâne în detenție în Turcia.

Autoritățile urmează să prezinte informații actualizate privind executarea hotărârii până la 12 septembrie 2026.

Situația profesorilor expulzați

Potrivit autorităților, trei dintre profesorii expulzați — Riza Doğan, Mehmet Tüfekçi și Müjdat Çelebi — au obținut statut de refugiat în Republica Moldova la sfârșitul anului 2023. Un al patrulea reclamant, Sedat Hasan Karacaoğlu, a primit drept de ședere permanentă în aprilie 2025.

Toți cei patru pot intra și ieși din Republica Moldova fără restricții. În schimb, situația lui Yasin Özdil rămâne nerezolvată. Autoritățile susțin că transferul executării pedepsei sale în Republica Moldova poate fi inițiat doar la solicitarea acestuia sau a rudelor sale și necesită acordul ambelor state.

Reforme și măsuri de prevenire

În urma condamnării Republicii Moldova la CEDO, Parlamentul a adoptat în 2023 o nouă lege privind SIS și o lege privind activitatea contrainformativă și informativă externă. Noile reglementări instituie un sistem de control pe patru niveluri asupra activității serviciului și prevăd garanții suplimentare împotriva abuzurilor, inclusiv control judiciar ulterior și reguli speciale pentru măsurile care îi vizează pe avocați și jurnaliști.

Cu toate acestea, regulamentul subcomisiei parlamentare de control asupra SIS nu a fost încă aprobat, iar Comitetul de Miniștri a cerut finalizarea acestui proces.

Promo-LEX și CRJM au semnalat, de asemenea, că două documente din dosarul penal al fostului director SIS rămân clasificate. Autoritățile au precizat că acestea conțin informații privind metodele și tacticile de lucru ale serviciului și pot fi consultate doar de persoanele care dețin acces la secretul de stat.