Până în anul 2030, autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti vor să construiască mai multe poduri peste râul Prut, iar pe cele vechi să le modernizeze. De aproape jumătate de secol, întreţinerea şi reparaţia legăturilor rutiere şi feroviare folosite acum e responsabilitatea comună a celor două state româneşti. Acum doi ani, autorităţile de la Bucureşti au reabilitat podul Giurgiuleşti-Galaţi, iar în această toamnă drumarii din Republica Moldova au finalizat reparaţia capitală a viaductului de la Leuşeni-Albiţa. În reportajul care urmează, jurnalistul TVR MOLDOVA Nicolae Boico ne spune care e starea podurilor de peste Prut, care dintre ele necesită reparaţii urgente şi ce soluţii au autorităţile.
Unul dintre cel mai cunoscute pod feroviare care leagă cele două maluri ale Prutului se află la Ungheni. A fost construit în anul 1877 dar în 1946 autorităţile basarabene l-au refăcut, după ce a fost distrus în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
IURIE CUJBA, muzeograf: „Materialul este oţel, la cât ne spun sursele. Lungimea are 155 de metri. Lăţimea, 5 metri. Şi înălţimea 10 metri şi ecartament larg.”
Se spune că podul de la Ungheni ar fi fost construit după proiectul renumitului arhitectul francez Gustave Eiffel, creatorul Turnului Eiffel din Paris, Franţa. Până astăzi, însă, istoricii nu au găsit documente care să dovedească aşa ceva. Cu toate acestea, în 2010 autorităţile locale din Ungheni au decis să-l denumească, oficial, Podul Eiffel, iar acum este una dintre cărţile de vizită ale oraşului.
IURIE CUJBA, muzeograf: „Au văzut o asemănare între acest pod şi turnul Eiffel. Adică turnul Eiffel culcat, aşa s-au exprimat ei. Şi deci aşa s-a răspândit ideea că autorul, proiectantul, vestitul inginer este Gutave Eiffel.”
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Podul de la Ungheni e cea mai importantă trecere feroviară peste Prut, care face leagătură între cele două maluri. Pe aici trec trenurile de pasageri spre Iași și București. Dar dincolo de importanța strategică, podul Eiffel, cum mai este numit, are și o însemnătate istorică deosebită pentru poporul românesc.”
Mult mai recent, această construcţie a intrat în istorie şi sub numele de Podul de flori. Pe 6 mai 1990, zeci de mii de români de pe cele două maluri ale Prutului l-au trecut, s-au reîntâlnit și s-au îmbrățișat, după circa jumătate de secol de înstrăinare.
IURIE CUJBA, muzeograf: „Podul ne leagă de ţară, ne leagă de neam, ne leagă de limbă ne leagă de tradiţii. Anume podul. De la 90 încoace, a devenit un simbol a unirii celor două maluri.”
„Simt că sunt acasă deja. Când ajung pe pod, gata, e căldura altfel. Gata, te simţi că eşti acasă.”
Aş fi vrut să fie un pod mai mare, fără graniţe, fără bariere şi să fim una, asta cred eu.”
„Apa nu desparte, apa uneşte.
- Credeţi că ar fi trebuit mai multe astfel de poduri să fie peste Prut, să avem mai multe uniri?
- Da, de ce nu, chiar ar fi fine să fie. Nu doar una. Să fie mai mari, şi mai late.”
Istoriicii spun că acum aproape un secol, pe râul care desparte astăzi două state dar un singur un popor au fost 27 de poduri. Acum au rămas doar nouă, şase rutiere şi trei feroviare. Ultimul pod peste Prut a fost deschis circulaţiei acum jumătate de an la Leova-Bumbăta, este provizoriu, din pontoane, şi a costat peste 260 de milioane de lei. Dar autorităţile promit că, în locul lui, va fi o construcţie modernă.
ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Leova Bumbăta este un pod de pontoane, care asigură traversarea maşinilor mici. Dar încă nu este un pod din piatră, care să asigure inclusiv traversarea maşinilor grele.”
În 2022, Guvernul României a reabilitat un alt pod important ce leagă cele două maluri ale Prutului - cel de la Giurgiuleşti. Investiția s-a ridicat la aproximativ 8 milioane de lei româneşti, echivalenutul a 32 de milioane de lei moldoveneşti. Iar în luna septembrie, autorităţile de la Chişinău au anunţat şi finalizarea lucrărilor de reabilitare a celui mai tranzitat pod peste râul Prut, cel din punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa. Lucrările au fost executate în cadrul unui acord interstatal semnat în acest an, care mai prevede reaconstruirea şi modernizarea a încă două poduri - Cahul-Oancea şi Sculeni.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Podul de la Sculeni, cu o lungime de 115 metri, a fost constuit încă în anul 1961. În prezent, e unul dintre cele mai tranzitate pe segmentul de frontieră moldo-română. Cu ochiul liber se vede că are nevoie de reparații.”
Reabilitarea acestui pod ar putea demara după finalizarea reconstrucţiei punctului de trecere a frontierei Sculeni. Lucrările sunt pe ultima sută de metri, iar autorităţile dau asigurări că până la sfârşitul acestui an ar trebui să se încheie. Un alt proiect ambiţios, care ar urma înceapă la finele lui 2024, se referă la construcţia unui pod ce va lega localităţile Ungheni din Republica Moldova şi Ungheni din România. Lucrările vor fi finanţate, parţial de Uniunea Europeană, inclusiv de autorităţile de la Bucureşti dar va contribui financiar şi Guvernul Republicii Moldova care a accesat un credit de la Banca Mondială. Termenul de implementare a proiectului este de doi ani şi jumătate.
ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Podul de la Ungheni-Ungheni pe care am semnat toate acordurile şi urmează să înceapă construcţia va costa 35 de milioane de euro.”
Podul Ungheni–Ungheni va fi parte a autostrăzii Unirii, Tîrgul Mureș – Iași – Ungheni, și reprezintă conexiunea rețelei de drumuri din Republica Moldova la rețeaua de Autostrăzi a Uniunii Europene. Alte două viaducte peste râul Prut ar urma să fie construite până în 2030, în raionul Nisporeni, la Bărboieni – Răducani, şi în raionul Cantenir, între localităţile Leca din Republica Moldova şi Fălciu din România.
ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Până în 2030 trebuie să finisăm reabilitarea tuturor care le avem dar şi să construim poduri noi. Noi vom insista ca în perioada următoare, în următorii 5-7 ani să avem cel puţin 10 poduri funcţionale, extinse şi reabilitate care să lege Republica Moldova cu România.”
