Războiul din Ucraina a lovit dur în economia Republcii Moldova. Imediat după invazia rusiei în Ucraina, piaţa din est a fost închisă, astfel exporturile şi importurile la frontiera cu Ucraina au fost stopate. Dependenţa de importul produselor energetice a dus la o creştere fără precent a inflaţiei 34,6 la sută, cea mai mare din ultimii 22 de ani, dezvoltarea afacerilor a stagnat iar puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut simţitor.

VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "Avem o inflaţia care nu am avut-o 20-22 de ani. 35 la sută. picul l-am avut în luna octombrie, a fost vârful. Acum mergem în jos. Asta a avut un impact negativ asupra la toată economia."

Războiul din Ucraina a afectat toate ramurile economiei Republicii Moldova.

VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "A afectat sectorul construcţiilor războiul plus preţurile mari au scăzut dramatic vânzările, ramura construcţiilor s-a dus în jos cu 30-40 la sută. Industria prelucrătoare care e dependent de agricultură se duce în jos cu 10%. Alte ramuri ale economiei se duc în jos. Practic toată economia merge în jos."  

Seceta a afectat grav și in 2022 agricultura Republicii Moldova. Fermierii basarabeni au adus în depozite aproape 1,8 milioane de tone de cereale, cu aproape 50% mai puţin faţă de media ultimilor 5 ani.

S-au recoltat doar 770 de mii de tone de porumb şi  870 de mii de tone de grâu. Pomicultorii și viticultorii au cules peste 400 de mii de tone de mere,  380 de mii de tone de struguri pentru vin, în scădere cu 30 şi respectiv, 22%.  Experţii FAO estimează că, din cauza secetei, în unele zone ale R. Moldova nu vor fi suficiente furaje pentru hrana animalelor în perioada iernii. Ca efect, la primăvară, se aşteaptă o scădere a numărului  de bovine.  

VLADIMIR BOLEA  ministrul Agriculturii: "Seceta din lunile mai şi iunie, anul curent, a provocat pierderi majore, în unele cazuri 100% la porumb în sudul R.Moldova. Ca niciodată nordul R.Moldova în proproţie de 15% din suprafaţă a fost afectat de secetă. Lucru care nu a mai fost întâlnit în RM.  Şi am ajuns la embargoul economic, de parcă nu  fost deajuns toate aceste crize, care a dus la scăderea vânzărilor pentru agenţii economici din R.Moldova. Embargoul economic a cuprins toată producţia vegetală, mai puţin raioanele din stânga Nistrului."

Şantajul energetic al Rusiei împotriva ţărilor UE şi al RM a dus la creşterea dramatică a preţurilor.

Cea mai mare dramă a creșterii prețurilor în 2022, cetățenii Republici Moldova au trăit-o în luna august-octombrie, când prețul gazelor naturale pe piaţa internaţională a ajuns la 1800 de dolari, ceea ce a determinat majorarea de aproape 3 ori a tarifului pentru consumatori casnici, un m3 de gaz ajungând să coste 30 de lei în noiembrie 2022, faţă de 14 lei în 2022.

SERGIU TOFILAT expert în energetică: "Şi gazul şi energia s-au scumpit în rezultatul acestui şantaj energetic pe care-l execută Putin în raport cu ţările europene şi R.Moldova inclusiv, situaţia asta încă se va menţine până în 2025 cel mai probabil, pentru că este necesar de timp pentru de a susbstitui acest volum imnes de gaze care Rusia îl exporta în UE.  Este vorba de 2-3 ani pentru a construi această infrastructură şi atunci preţurile vor scădea."

Creşterea preţurilor la energie a dus la majorarea în lanţ a preţurilor la servicii şi produse. Banca Națională a impus politici restrictive, majorând treptat rata de bază până la 21,5%. Crizele suprapuse au lovit dur în basarabeni, a căror putere de cumpărare a scăzut simţitor. În timp ce media creşterii preţurilor a fost de 30 la sută, salariile au fost majorate cu doar 15%. Prin urmare, puterea de cumpărare a fost acoperită doar pe jumătate. Pentru a ieşi cu bine din această iară, Guvernul de la Chișinău a oferit compensaţii la facturile la căldură şi energie electrică pentru păturile sociale vulnerabile.

VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "Salariile cresc dar cu mult mai jos decât rata inflaţiei, asta înseamnă că populaţia din păcate va consuma în acest an mai puţin ca anul trecut.  Mai mult, cheltuielile poplaţiei sunt mai mari decât veniturile asta înseamnă că oamneii cheltuie din economii, s-au se împrumută."

SERGIU TOFILAT expert în energetică: "Veniturile cetăţenilor RM sunt mult mai mici decât în ţările europene. Am să dau un exemplu. Salariul mediu în RM este de 10400  mii lei peste 10 mii lei adică 500 euro. În Germania, omul dacă are un venit sub 1000 de euro se consideră din categoria săracă şi primeşte compensanţii mult mai mari.  Noi suntem într-o situaţie mult mai dificilă faţă de ţăriel europene."

Cei doi ani de pandemie şi criza energetică din 2022 şi-au pus amprenta pe dezvoltarea afacerilor în R. Moldova.

SERGIU HAREA, președinte CCI: "Componenta resurselor energetice în produsul final este una foarte semnificativă. Avem companii care temporar şi-au sistat activitatea, au redus din volumul de producere, care au redus din volumul de exporturi pe perioada rece a anului. Băncile au crescut ratele pentru credite ceea ce iarăşi a influenţat asupra creditării economiei naţionale dar şi a investiţiilor companiilor naţionale în producere şi nu numai.  În ultimii 3 ani de zile. 26 mii de companii  au fost radiate şi s-au deschis, până în vara acestui an, numai 16 mii de companii."

Pentru a face faţă crizelor, autorităţile au implementat mai multe programe de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Totodată, Guvernul a decis crearea Fondului pentru Antreprenoriat şi Creştere Economică a Moldovei prin intermediul căruia agenţii economici vor putea accesa credite cu dobândă redusă. Iniţiativa guvernamentală prevede susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din domeniile strategice şi prioritare ale economiei naţionale.

DUMITRU ALAIBA ministrul Economiei: "În fiecare an, antreprenorii plătesc 12% din venit impozit pe venit. Începând cu 2023 o să impozităm doar acel venit care este divident. Dacă un antreprenor a făcut 100 mii lei profit la sf. anului, impozitul pe venit nu va fi plătit pe această sumă atâta timp cât nu este distribuit ca şi divident. Astfel sperăm să animăm investiţiile şi activitatea economică."

VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "Între 500 mil şi 1 mlrd de lei pe care companiile ar trebui să le plătească drept impozite vor fi reinvestite rămâne lor şi vor putea face investiţii. Pentru companiile mici asta este un suport considerabil."

Războiului din Ucraina A dus şi la scăderea numărul de investitori străini în R. Moldova. Anul trecut, doar 10 companii străine şi-au arătat intenţia de a investi în R. Moldova. Cinci dintre acestea sunt din România.

SERGIU HAREA, președinte CCI: "Nimeni nu investeşte într-o regiune alăturată unui război.  În afară de Transgaz, inevstiţia românească, care a sigurat ca să ajungă gazul până la Chişinău, noi investiţii majore nu am avut. Toţi vorbesc despre intenţii, dar investiţii reale au fost doar câteva în zonele economice libere."

DUMITRU ALAIBA ministrul Economiei: "Oamenii de afaceri, în special investitorii străini, gândesc în decenii. Ei gândesc cum afacerea lor o să se dezvolte în R. Moldova în zece ani, dacă vin acum. Şi din cauza, în primul rând al războiului, şi a incertitudinii energetice este clar că unii din ei îşi reţin anumite investiţii. Dar în pofida la asta, anul viitor avem câteva companii care ar pregăti anumite investiţii."  

Blocajul legăturilor comerciale tradiționale ale R.Moldova i-au determinat pe producătorii basarabeni să-şi extindă pieţele de desfacere. S-a exportat de 4 miliarde de dolari iar mai mult de 60 la sută din volumul total de mărfuri a ajuns pe piaţa Europeană.

VALOAREA EXPORTURILOR
Anul 2022    -  peste 4 miliarde dolari
Anul  2021   -   2,8 miliarde dolari
Anul 2020    -  2,4 miliarde dolari
Anul 2019    - 2,7 miliarde dolari
sursa: http://statistica.md

Principalele țări de destinație au fost: România, Ucraina, Italia, Turcia şi  Germania.

STRUCTURA EXPORTURILOR PE ŢĂRI  - IANUARIE-OCTOMBRIE 2022
sursa: http://statistica.gov.md

România - 28,5%
Ucraina - 15,5%
Italia - 7,9%
Turcia - 7,5%
Germania -5,4%

VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "Când vorbim UE, practic jumătate din ce vorbim e România, şi încă 2 ţări Germania şi Italia. Graţie României reuşim să menţinem exporturile noastre. În acest an, România a absobit practic tot ce am pierdut la est. Din aceste 4,5 miliarde dolari  undeva 1,3 milioade sunt exporturi spre România. Avem o creştere puternică legate iarăşi de Ucraina. Exporturile spre România au crescut cu 500 mil dolari."

SERGIU HAREA, președinte CCI: "partenerii noştri din România ne-au ajutat prin partea logistică, exporutile de la Constanţa. Exporturile de cereale pe cale ferată, exportuirlor rutiere şi în final găsirea de noi destinaţii."

DUMITRU ALAIBA ministrul Economiei: "România  a devenit şi este principalul nostru partener de afaceri, principala piaţă de desfacere. Avem deja 60% din comerţul nostru cu UE şi trebuie să luăm aminte că doar 15 ani în urmă exportam 70% în Rusia şi   CSI şi asta este o dovadă cum R. Moldova se poate transforma într-un timp relativ scurt."

Creşterea exporturilor se datorează, în primul rând, producţiei agricole mari din 2021, dar şi reexporturilor din Ucraina.

VLADIMIR BOLEA  ministrul Agriculturii: "Începând din noiembrie din R. Moldova au loc exporturi de mere, containere cu mere în India. În Uniunea Europeană am crescut până la 10 mii tone de măr în 2022. Avem produse de o calitate deosebită, strugurii sunt într-o foarte mare creştere în UE, nemaivorbind de cireşe.  România în anul curent probabil se va apropia de 1 mlrd de euro suma valorică a exporturilor a producătorilor din RM şi dezvoltăm o relaţie frumoască cu Turcia  am depăşit 850 mil dolari cifra de afaceri."

SERGIU HAREA președinte CCI: "În Egip şi India sunt primele încercări de export de mere pe alte pieţe. Exporturi de ulei în India şi Egipt, sunt rodul unui efort conjugat a tuturor celor interesaţi de a găsi noi pieţe."

A crescut în ultimii ani și exportul de Servicii pentru Afaceri şi IT și s-au depășit 670 milioane dolari. Serviciile IT au devenit, într-un deceniu, cea mai eficientă ramură de export a R. Moldova.

VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "În anul 2022, când toate sectoarele economiie reale se duc în jos, ceea ce creşte sunt serviciile. Aici vorbim de serviciile IT şi un nou serviciu Business service sector, asta sunt companiile care deserves alte companii. Transporturile anul acesta au crescut puteris inclusive războiului din Ucraina. Doar pnetru serviciile prestate celor din Ucraina avem vreo 150 mil dolari."

Suntem campioni însă la importuri, care au depăşit 9 miliarde dolari.

VALOAREA IMPORTURILOR
sursa: http://statistica.gov.md

Anul 2022 -  peste 9 miliarde dolari
Anul 2021 -  6,7 miliarde dolari
Anul 2020 -  5,4 miliarde dolari
Anul 2019  - 5,8 miliarde dolari

Crizele suprapuse au generat un PIB negativ ÎN 2022. Totuşi specialiştii și autoritățile vorbesc despre revenirea economiei în 2023, dar într-un ritm destul de lent. Evoluția războiului din Ucraina este greu de prevăzut, iar prognozele economice sunt şi ele incerte.

VEACESLAV IONIȚĂ expert economic: "Pentru Guvern anul viitor este unul foarte greu, nu uităm că banii rămân a fi scumpi, creşterea economică este încă una iluzorie, suportul extern sper că va veni dar încă nu este pe măsura nu  aşteptărilor dar a posiblităţilor reale."

DUMITRU ALAIBA ministrul Economiei: "Vom elibera spaţiu pentru antreprenori ca să se poată dezvolta, să anulăm cât mai multă birocraţie, astfel încât oamenii de afaceri să se poată acupa de dezvoltarea afacerilor, investirea lor aici.  Revenim inclusiv în agricultură pentru că aici avem multe de câştigat prin creşterea valorii adăugate. Trebuie să ne concentrăm pe protejarea acelor locuri de muncă care există, pe creşterea veniturilor oamenilor care muncesc."

Pentru 2023, Guvernul Republicii Moldova îşi propune să majoreze salariul mediu pe economie la 11700 de lei. Legea bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de aproape 65 de miliarde de lei şi cheltuieli de peste 83 de miliarde de lei. Deficitul estimat este de 18,3 miliarde de lei.