Declarația a fost făcută de Iulian Rață, protopop de Orhei al Mitropoliei Moldovei, în contextul disputei dintre Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei în cazul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași. Rață a susținut că statul nu a contribuit la întreținerea lăcașurilor de cult și, prin urmare, nu ar avea dreptul să decidă asupra acestora.

În realitate, investigația publicată de RISE Moldova arată că autoritățile de la Chișinău au finanțat în mod constant Biserica prin alocări directe din buget, facilități fiscale, scutiri vamale și transferuri de bunuri din patrimoniul public.

Printre exemplele documentate de jurnaliștii Rise Moldova se numără alocarea a peste un milion de lei pentru renovarea a aproape 20 de biserici în anii 1994-1995. În 1996, statul a prevăzut alte 5 milioane de lei pentru restaurarea unor monumente religioase, inclusiv Catedrala Mitropolitană din Chișinău și Mănăstirea Curchi.

De-a lungul anilor, autoritățile au continuat să finanțeze restaurarea unor lăcașuri importante. Mănăstirea Căpriana a beneficiat de zeci de milioane de lei din bugetul de stat, iar în cazul Mănăstirii Curchi statul a preluat inclusiv o datorie de 25 de milioane de lei acumulată în procesul de restaurare.

Biserica a beneficiat de scutiri fiscale și vamale

Sprijinul nu s-a limitat la transferuri directe de bani. Biserica a beneficiat de scutiri fiscale și vamale, inclusiv la importul clopotelor, materialelor de construcție și obiectelor de cult. În unele cazuri, Guvernul a transmis gratuit bunuri confiscate de autoritățile vamale.

Potrivit datelor citate de RISE Moldova, doar verificările Curții de Conturi pentru perioada 2002-2013 au identificat beneficii de circa 16 milioane de lei acordate instituțiilor de cult sub formă de donații, ajutoare și facilități fiscale. La această sumă se adaugă numeroase finanțări acordate de autoritățile publice locale.

Citește și: Marin Sardari, avocatul preotului din Dereneu al Mitropoliei Moldovei, a fost eliberat

Mai recent, în 2025, autoritățile au lansat un program național de renovare a lăcașurilor de cult, pentru care au fost prevăzute 20 de milioane de lei din bugetul de stat.

Prin urmare, afirmația că statul nu a contribuit financiar niciodată la întreținerea sau restaurarea bisericilor este falsă. Documentele oficiale arată că, încă de la începutul anilor '90 și până în prezent, guvernele de la Chișinău au alocat în mod repetat resurse publice pentru susținerea și restaurarea edificiilor religioase, în special a celor cu statut de monument istoric.