Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban, spune că agricultorii din sudul republicii sunt tot mai interesați să găsească alternative la culturile care au nevoie de multă apă.

Deocamdată, însă, schimbarea nu este una ușoară. Fermierii sunt obișnuiți cu anumite culturi și evită să își asume riscuri mari atunci când vine vorba despre plante mai puțin cunoscute.

Una dintre soluțiile analizate este cultivarea unor plante considerate exotice pentru Republica Moldova. Specialiștii testează deja mai multe soiuri, inclusiv kaki și kiwi.

Potrivit lui Vasile Șarban, în aproximativ unul-doi ani ar putea exista rezultate mai clare, iar agricultorii ar putea afla dacă și în ce condiții aceste culturi pot fi crescute în Moldova.

„Nevoia o să-i impună ca ei să aleagă o altă cultură. Noi îi înțelegem pe ei că noi nu avem acea cultură de a identifica rapid o altă cultură, care este mult mai exotică sau să meargă sub riscul lor. În alte țări, lucrurile acestea cumva merg mai rapid. Noi ca și.instituție centrală, de specialitate, nu putem veni cu impuneri, dar nu pot să cultivi porumb la sud, dacă tu vezi că an de an tu ai acea seceta sau arșită. Acum, noi cu Institutul ce a preluat atribuțiile comisiei de stat pentru testarea solilor de plante, Universitatea Tehnică prin intermediul Facultății de agricultură, se testează soiuri de plante exotice. Dacă vorbim de cultură de plante. Probabil ca în următorii ani sau an, doi ani nu mai mult vom avea niște recomandări clare referitoare la cultivarea de kiwi, cu ceva de kaki”, a declarat secretarul de stat, în cadrul emisiunii „Conexiuni Economice”, de la TVR MOLDOVA.

Deocamdată, fermierii din sud încearcă să salveze culturile pe care le au deja. Unii cultivă porumb cu ajutorul irigării prin picurare, iar această tehnologie poate contribui la creșterea producției la hectar.

Mai multă apă pentru agricultură

În paralel cu testarea unor culturi noi, autoritățile încearcă să rezolve problema apei prin reabilitarea sistemelor de irigare.

Potrivit lui Vasile Șarban, sistemele din Crocmaz, Tudora și Căplani sunt aproape de finalizare și ar urma să fie date în exploatare până la sfârșitul acestui an. Lucrările au început și la Corjeuți, Tețcani și Beleavinți, iar autoritățile speră ca aceste sisteme să fie gata anul viitor. Alte proiecte sunt pregătite la Criulenii de Sus și Călinești, cu sprijinul partenerilor externi.

Vasile Șarban spune că irigarea va deveni tot mai importantă, deoarece secetele sunt mai frecvente, iar agricultorii nu se mai pot baza doar pe ploi.

„Odată cu schimbările climatice, trebuie să înțelegem că va fi mult mai acută problema lipsei de apă”, a explicat oficialul.

Autoritățile nu vor să irige toate terenurile agricole din republică, ci în special zonele unde există surse de apă suficiente pentru ca aceste sisteme să poată funcționa pe termen lung.

În același timp, oficialul spune că Nistrul și Prutul rămân principalele surse pe care se bazează dezvoltarea sistemelor de irigare.

„Trebuie să înțelegem un lucru că agricultura greu se face, fără un factor limitativ care este apa. Odată cu schimbările climatice, trebuie să înțelegem că va fi mult mai acută problema lipsei de apă, va fi mult mai important ca să avem această sustenabilitate și acces la apă pentru irigare, de aceea statul este orientat spre a dezvolta sitemele de irigare, bine, nu ne referim la toată țara. Nici cu timpul Uniunii Sovietice, nu se iriga tot, se iriga în jur de 296 mii ha. Acum avem o suprafață mult mai mică. Dar măcar acolo unde este posibil, unde vom avea sustenabilitatea sursei de apă. Vorbim de râul Nistru, care și el deja a văzut ce s-a întâmplat în acest an, care iarăși tot ne îngrijorează că noi facem niște investiții, Dar ceea ce ne spun și partenerii de dezvoltare prin companiile care au făcut studiile de fezabilitate, deci ne spun că oricum aceste două râuri: Nistru și Prut deci oricum vor avea apă și vor fi  sustenabile proiecte”, a mai declarat Șarban.

Citește și: Din cele 88 de sisteme de irigare din Republica Moldova, doar 24 sunt funcţionale