"S-au acumulat foarte multe probleme nerezolvate care au afectat atât asupra calității corpului judecătoresc, cât și asupra calității actului de justiție", susține Ministrul Justiţiei, Veronica Mihailov-Moraru, referindu-se la blocajul Adunării Generale a Judecătorilor, care a fost convocată la 17 martie curent, la care au participat în jur de 350 de judecători. Prin votul majoritar al judecătorilor prezenți, Adunarea a decis asupra unei întreruperi până la data de 28 aprilie 2023.
"În primul rând, sper mult ca această adunare va avea loc, va fi una funcțională. Până acum, toate informațiile arată premisele pozitive, ceea ce ține de petrecerea acestei adunări generale și examinarea subiectului care a fost amânat la ședința anterioară, ceea ce ține punerea la vot pentru a selecta din cei cinci candidați membri care candidează în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și care au trecut exercițiul de pre-vetting. Și nu în ultimul rând, să fie o adunare cu discuții constructive și civilizate", a declarat Ministrul Justiţiei, Veronica Mihailov-Moraru, în cadrul emisiunii "Punctul pe AZi" de la TVR Moldova.
Ministrul Justiției spune că sunt mai multe cauze care au dus la blocajul Adunării Generale a Judecătorilor din martie.
"Cred că la acest impas care acum este în sectorul justiției sunt mai mulți factori, inclusiv factori care s-au perindat de mai mulți ani. Este vorba de faptul că s-au adunat foarte multe probleme nerezolvate în justiție pe partea ce ține de selecția de evaluare, de a promova judecătorii după principiile de meritocrație și nu în ultimul rând ca o consecință a faptului că s-au acumulat foarte multe probleme nerezolvate care au afectat atât asupra calității corpului judecătoresc, cât și asupra calității actului de justiție și lucrul acesta prezintă o mare neîncredere pentru societate față de justiție. Înțeleg aceste opinii care au fost exprimate din partea unor reprezentanți din corpul judecătoresc. Ceea ce pot să vorbesc eu, din postul de ministru al Justiției de două luni este că trebuie să privim și cealaltă parte. Nu este vorba de o ingerință a politicului, este vorba de faptul că ne-am trezit într-o situație în care justiția nu funcționează cel mai eficient și în care mecanismele interne au eșuat să dea roade pe care le-au deținut în cadrul CSM-ului și la caz a apărut necesitatea că e nevoie de alte măsuri decât cele ordinare, adică și măsuri extraordinare. Nimeni, de fapt, nu a negat din toate rândurile profesiilor că este nevoie de o resetare a sistemului judecătoresc probabil mult mai eficient, decât altele din anterior. E adevărat că unele măsuri care au fost reiterate și cadrul programului de guvernare și mai ales planul de acțiuni pe justiție sunt și mai dure ca altele din strategiile de reformare anterioare. Acum, înțeleg că mulți judecători poate nu au fost de acord cu exercițiile dacă vorbim de evaluare extraordinară, dar în același timp suntem în situația în care trebuie să aplicăm doar o singură dată în caz excepțional pentru a aplica acest exercițiu de evaluare când vorbim de verificarea integrității reprezentanților corpului judecătoresc pentru ca restabilind această încredere și imaginea corpului judecătoresc deja pe interior, ulterior, sistemul să revină la normalitatea sa de cândva", a spus ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moranu.
Cât despre blocajul de la Curtea Supremă de Justiție și demisiile în majoritate de acolo, ministrul Justiției spune:
"Din prima zi după învestire am avut foarte multe discuții inclusiv cu judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție, cu reprezentanții CSM-ului care încă activau atunci și am auzit mai multe motive. Având în vedere că aceste demisii au coincis cu demiterea mai multor reprezentanți și din partea CSM-ului, evident că nu a dat bine deloc, dimpotrivă a transmis un mesaj nesănătos, inclusiv societății și asta cumva a creat impresia de o anumită rezistență a măsurilor propuse ce ține de reformarea Curții Supreme de Justiție. A coincis cu publicarea primelor decizii a Comisiei de pre-vetting și deja contestarea acestora care a nimeri pe masa judecătorilor la CSJ, fiindcă potrivit legii, aceștia trebuiau să examineze contestațiilor. Totuși, vreau să mai constat un lucru, din discuțiile pe care le-am avut cu dumnealor, înțeleg că s-a deposedat o informație eronată sau cel puțin nu s-a diseminat informația corectă despre acest mecanism de vetting. Dar, totodată am fost de acord și cu anumite propuneri de ajustare a proiectului și, într-adevăr am considerat pertinente anumite îngrijorări exprimate și respectiv au fost echilibrate, astfel încât eliminând acele îngrijorări, ei aveau toată posibilitatea și li s-a oferit toate opțiunile posibile ca să asigure funcționalitatea CSJ în tranziție, cel puțin până la începerea nemijlocită a exercițiului de evaluare. Discuțiile au fost constructive, dar totuși nu au dat curs ulterior, nu și-au asumat responsabilitatea, ulterior a urmat al doilea val de demisii la CSJ și atunci s-a apelat la dispoziția CSE-ului care a trezit mai multe critici, dar această soluție a fost aplicată ca o soluție extremă, fiindcă statul R. Moldova s-a pomenit fără CSM funcțional, nu este Curtea Supremă de Justiție, și mai mult ca atât, prima adunare din 16 martie a fost întreruptă. În acest moment, am mers în întâmpinare, am mers la acel dialog, am ajustat legea cu privire la evaluarea CSJ, astfel încât să nu fie îngrijorări la asigurarea tranziției. A fost abrogată parțial această dispoziție în 10 zile", adaugă Veronica Mihailov-Moranu.
Amintim că Adunarea Generală a Judecătorilor, care a avut loc pe 17 martie, a fost întreruptă și amânată până pe 28 aprilie. Printre motivele invocate s-a făcut referire la contestațiile, care se află pe rol, ale magistraților care nu au trecut evaluarea.
Noul Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să aibă 12 membri, şase fiind din rândul judecătorilor. Aceştia ar urma să fie votați la Adunarea Generală a Judecătorilor, a cărei şedinţă este programată pe 28 aprilie. Ceilalți şase membri CSM sunt din societatea civilă. Joia trecută, Parlamentul i-a numit pe primii trei. E vorba de Alexandru Postică, Tatiana Ciaglic și Ion Guzun. Săptămâna aceasta Parlamentul va anunţa un nou concurs pentru ocuparea celorlalte 3 funcţii vacante pentru candidaţii din rândul societăţii civile.