Aventura economică iluzorie a regiunii transnistrene – o enclavă separatistă pro-rusă recunoscută la nivel internațional ca parte a Republicii Moldova – s-a încheiat în 2016. Cu o populație de aproape jumătate de milion de locuitori, regiunea autoproclamată de facto ca independentă în 1990, încorporată între o fâșie îngustă de-a lungul râului Nistru și Ucraina, a ajuns să aibă nouă bănci comerciale, relatează într-o analiză El Pais, potrivit g4media.ro.
În prezent, una dintre ele este dedicată doar exporturilor, în timp ce alta a ajuns să fuzioneze cu banca aflată în proprietatea celui despre care se spune că din umbră conduce economia și politica regiunii rebele – conglomeratul Sheriff, iar o a treia aparține Rusiei. Celalte fie au fost lichidate, fie sunt în curs de desființare.
„A fost un cataclism financiar care i-a aruncat în aer economia, în urmă cu opt ani. Autoproclamata sa bancă națională a rămas fără rezerve valutare, în special dolari, ceea ce a făcut ca autoritățile de la Tiraspol – capitala separatistă – să introducă un instrument administrativ prin care au obligat companiile să vândă valuta deținută și să păstreze moneda la aceeași rată: 16 ruble transnistrene pentru un dolar”, scrie publicația.
În același an, R. Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, a început să beneficieze de Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană pe care Chișinăul, capitala R. Moldovei, îl semnase cu doi ani înainte. De atunci, companiile transnistrene înregistrate la Agenția Servicii Publice din Moldova s-au dublat la 2.400. „Asta arată că agenții economici din Transnistria sunt conștienți de oportunitățile oferite de integrarea pe piața legală a Moldovei”, explică Ivan Țurcan, economist la Biroul de Politici de Reintegrare.
În schimb, discrepanța dintre salarii și pensii pe ambele maluri ale Nistrului a crescut în favoarea Chișinăului.
Publicația scrie că izbucnirea războiului din Ucraina a dăunat intereselor transnistrene. Până atunci, majoritatea exporturilor treceau prin granițele ucrainene, fără supravegherea autorităților constituționale de la Chișinău, adesea clandestin spre piața rusă. „Lipsa de control asupra Transnistriei a făcut imposibilă aplicarea uniformă a regulilor asupra companiilor, deci este dificil de estimat nivelul pierderilor generate bugetului”, spune Țurcan.
Este pentru prima dată în mai bine de treizeci de ani când Chișinăul controlează ceea ce intră și iese din regiune, scrie publicația. „Acum multe produse din Transnistria au devenit vizibile; Dacă înainte erau vândute, din punctul de vedere al Chișinăului, prin contrabandă, acum sunt vândute legal”, spune Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) din Moldova.
„Transnistria depinde de importurile de gaze din Rusia la cost zero; dacă există gaz, se poate produce metal care e vândut Uniunii Europene și, de asemenea, energie electrică, care va merge în partea dreaptă a Nistrului”, continuă Ioniță, care dă un exemplu: „În timp ce pe moldoveni i-a costat 1,5 euro pe metrul cub de gaz în plină criză energetică, transnistrenii au plătit șapte cenți”.
Tiraspolul își alocă veniturile pentru a plăti salariile și pensiile funcționarilor publici și pentru a acoperi o parte din deficitul enorm, care ajunge deja la 55% din PIB. „Strâng de aproape șapte ori mai puțin decât cheltuiesc, ceva nemaiauzit în altă parte; dacă nu ar exista gazul rusesc, bugetul și economia s-ar prăbuși, iar jumătate din exporturi ar dispărea imediat”, subliniază economistul.
Cel mai important sector este metalul, materie primă care este transportată din România și de unde apoi este exportată transformată. Reprezintă 30% din ceea ce vând blocului comunitar, înaintea energiei, care se apropie de acest procent, în timp ce producția agricolă — porumb și grâu — ajunge la 25%, iar textilele, care au jucat un rol important în trecut, aproape că au dispărut.
Datele publice de la Tiraspol arată că cea mai mare parte a economiei regiunii aparține grupului Sheriff, care este condus de oligarhul Victor Gușan, dar și companiilor rusești și altora controlate de autoritățile locale. În 2022, Sheriff a avut o cifră de afaceri de aproximativ 423 de milioane de euro. Compania controlează cea mai mare bancă din regiune, Agroprombank, și are cel mai mare lanț de supermarketuri și benzinării, precum și operatorul de telefonie Interdnestrcom și compania Kvint, cel mai mare producător de alcool.
Tot sub controlul conglomeratului Sheriff se mai află Tirotex, cel mai mare producator de textile din regiune, cea mai mare brutărie și echipa de fotbal care a jucat în Liga Campionilor. Dintre cele 10 companii cu cea mai mare cifră de afaceri, patru aparțineau grupului Sheriff și două erau controlate de autoritățile locale. „Transnistria este astăzi în faliment; dacă nu ar fi Federația Rusă, economia ei s-ar prăbuși în 24 de ore”, conchide Ioniță.
