Plăcinta dobrogeană a fost oficial recunoscută la nivel european ca produs autentic românesc. După 6 ani de lobby şi doi ani de dispute juridice între ţara noastră şi Bulgaria, Comisia Europeană dat câştiga de cauză Românie. Astfel plăcinta dobrogeană va beneficia de promovare şi protecţie în spaţiul UE şi va fi într-o companie selectă alături de alte repere ale gastronomiei naţionale.
„La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului "Plăcintă Dobrogeană IGP" şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat. Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani", a declarat pentru Agerpres Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Direcţiei Generale pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Deliciosul produs românesc de patiserie este obţinut din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu oua, caș, iaurt sau smântână. Originile se pierd în negura timpului, însă reţeta originală are o vechime de câteva sute de ani, din perioada când Dobrogea era parte a Imperiului otoman.
Secretul unei dobrogene autentice stă în umplutura bogată.
Potrivit reţetei tradiţionale româneşti amestecul se pune pe foile obţinute prin întinderea şi tragerea aluatului. Produsul are gust sărat şi consistenţă moale, fragedă.
România a început încă din 2017 demersurile pentru recunoaşterea plăcintei dobrogene, ca produs cu indicaţie geografică protejată. Insă negocierile au fost dificile din cauza opoziţiei Bulgariei.
Un rol esenţial l-a avut Asociaţia Tradiţional Moesis care a insistat în promovarea deliciosului produs românesc de patiserie şi crearea unui brand identitar pe piaţa unică europeană.
În plus, dovezile aduse au arătat că plăcinta bulgărească diferă de dobrogeana tradiţională.
Ca soluţie de compromis, Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, timp de 10 ani numai la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaştere de indicaţie geografică. Iar producătorii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română.
România are 10 produse alimentare recunoscute la nivel european, cu origine sau indicaţie geografică protejată. Printre acestea, Magiunul de prune Topoloveni, Salamul de Sibiu, Cârnaţii de Pleşcoi sau Caşcavalul de Saveni.
Totodată, la nivel european sunt înregistrate şi băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea). La nivelul MADR sunt în derulare acţiuni specifice care vizează înregistrarea produsului "Pelin" produs din categoria băuturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene.
Alte şapte produse depuse spre înregistrare se află în fază avansată: Salinate de Turda (ceafă, cotlet, piept de porc şi pulpa de porc) - IGP (Indicaţie Geografică Protejată) - în data de 15.12.2021, a fost depusă la Comisia Europeană documentaţia necesară; Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată) - în data de 22.12.2021 a fost înregistrată, în sistemul electronic 'eAmbrosia', cererea României pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată.
Dosarul pentru tuberoza de Hoghilag se află la direcţia de specialitate a MADR, fiind în analiză documentaţia aferentă înregistrării, ca IGP (Indicaţie Geografică Protejată), iar pentru produsele: brânză frământată de Teaca (IGP), Virşli (IGP) şi Brânză de burduf de Bran (IGP) sunt în derulare activităţi necesare pentru parcurgerea etapelor aferente elaborării şi depunerii documentaţiei potenţialelor denumiri de produse a fi înregistrare pe sisteme de calitate europene.
Specialiştii Ministerului Agriculturii au identificat pentru o posibilă înregistrare la nivel european şi alte produse tradiţionale precum: Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti, etc.
Din cele 1.760 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar zece sunt produse alimentare româneşti.
