Candidatul propus de PAS pentru funcția de premier, Alexandru Munteanu, reacționează la investigația realizată de Rise Moldova despre afacerile sale în paradisele fiscale, precizând că, în prezent, nicio companie de-a sa nu este înregistrată în Insulele Virgine Britanice. El respinge orice asociere a sa cu Fabrica Natura Bravo în anul 2016, perioadă în care această întreprindere a fost implicată în afacerea Bahamas.
Jurnaliștii Rise Moldova relatează că Alexandru Munteanu și-a administrat o parte din afaceri printr-un avocat cipriot sancționat internațional după invazia Rusiei în Ucraina. Documentele intrate în posesia Rise Modova arată că Munteanu figurează în cinci companii din paradisul fiscal al Insulelor Virgine Britanice.
Toate aceste firme, subliniază sursa citată, au fost gestionate de un avocat cipriot care a oferit servicii financiare și oligarhului rus Alisher Usmanov, apropiat al Kremlinului, pentru a-și proteja averea de sancțiunile occidentale.
Alexandru Munteanu a recunoscut că a administrat anterior companii înregistrate în state cu regimuri fiscale speciale. El afirmă că, în perioada respectivă, companiile căutau astfel de regimuri fiscale nu doar pentru optimizarea fiscală, ci și pentru cadrul legal aplicabil și optimizarea transferurilor bancare.
Citește și: Omul de afaceri Alexandru Munteanu, candidat la funcția de prim-ministru, propus de PAS
„De exemplu, Cipru, stat-membru al UE, era o opțiune acceptată de toți investitorii instituționali și alți parteneri europeni care se conduc de listele OSCE. Sau - alt exemplu - Insulele Virgine Britanice, care făceau parte din practica internațională financiară clasică. Organizații cu renume erau înregistrate acolo pentru că era aplicabilă legea corporativă britanică, dar și pentru costurile mai mici comparativ cu jurisdicțiile europene (precum Austria sau Olanda)”, explică Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Pentru efectuarea investițiilor, a subliniat el, inclusiv alături de instituții precum fondurile suverane, BERD-ul, era necesară crearea vehiculelor investiționale conforme cu legislația internațională, iar legea britanică — neaplicabilă în Ucraina sau Moldova — oferea la acel moment cadrul legal necesar.
Alexandru Munteanu susține că, în jurul anului 2019, a închis toate companiile din acest paradis fiscal. De asemenea, candidatul PAS la funcția de premier spune că a renunțat la serviciile firmei cipriote de avocatură imediat ce a aflat despre legătura cu oligarhii ruși și despre lista sancțiunilor occidentale, adică după invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022. „Până atunci, nu se cunoșteau aceste informații”, explică el.
„În Cipru, firma de avocatură menționată era una dintre cele mai mari companii. Foarte multe fonduri cu reputație bună aveau contract pentru servicii de avocatură cu ei. Mai mult, atunci când am venit să lucrez pentru Dragon Capital în Ucraina, ei colaborau deja cu această firmă. Însă nu m-am văzut niciodată cu acest om, nu am fost la ei în birouri și nu i-am primit la mine în birou. Colaborarea cu această companie era o moștenire a relațiilor contractuale anterioare ale Dragon Capital, cu care, de fapt, lucrau foarte multe companii serioase”, a subliniat Munteanu.
„În momentul în care a fost expusă legătura lor cu regimul de la Kremlin, am întrerupt orice colaborare, ca și multe alte firme investiționale, iar firma respectivă a ieșit din business.”
Jurnaliștii Rise Moldova relatează că, în toamna anului 2005, Alexandru Munteanu a ajuns alături de fostul premier Ion Sturza şi Cristina Harea (viceguvernatoare a Bănci Naţionale în perioada 2016-2020) în Consiliul fabricii Natur Bravo SA, după preluarea pachetului de 100% al întreprinderii de fondul Western NIS Enterprise (WNISEF) din Delaware. Valoarea tranzacţiei a fost de șapte milioane de dolari, iar Alexandru Munteanu a reprezentat ulterior interesele fondului WNISEF şi la reorganizarea Natur Bravo în societate pe acţiuni de tip închis.
Potrivit Rise Moldova, WNISEF a vândut Natur Bravo unei firme din Olanda, controlată de afacerişti din Rusia în 2009. În 2016, firma apare indirect în scandalul Bahamas. Milioane de lei proveniți din companii offshore au ajuns în Republica Moldova cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din acel an și au fost folosiți pentru finanțarea campaniei lui Igor Dodon.
De partea cealaltă, Alexandru Munteanu spune că nu era în consiliul fabricii Natur Bravo în anii în care se aduc acuzațiile din articol. „În 2005, am reprezentat fondul american WNISEF și am reorganizat întreprinderea. În 2007, am părăsit Horizon Capital/WNISEF și am trecut la Dragon Capital, an în care s-au vândut acțiunile întreprinderii Natur Bravo. Nici nu cunosc și nu am cum să port vreo responsabilitate pentru ce a făcut întreprinderea respectivă în 2016, adică peste 9 ani. Nu-mi este clară acuzația în această poveste și este imposibil să răspund pentru o companie cu care nu am nicio legătură”, a spus el.
Citește și: „Are nevoie de sprijin”. Vasile Tofan face pledoarie pentru Alexandru Munteanu la funcția de premier
Jurnaliștii Rise Moldova relatează că acelaşi fond WNISEF a fost în a2001-2006 acționar cu o cotă de 9,88% la Moldova-Agroindbank (MAIB), pe care le-a vândut ulterior unui grup de investitori din Slovenia. Peste cinci ani, în 2011, în perioada atacurilor de tip raider în sistemul financiar, precizează sursa, Alexandru Munteanu a fost ales de Adunarea generală extraordinară a acţionarilor în Consiliul MAIB, el fiind reprezentantul Factor Banka D.D. din Slovenia, care cumpărase în 2006 o cotă de 4,99% din capitalul celei mai mari bănci din Moldova.
Potrivit Rise Moldova, pachetul de acțiuni al Factor Banka D.D. din Slovenia a fost obiectul atacurilor de tip raider din acea perioadă. Totodată, scrie Rise Moldova, fondul WNISEF a fost acționar cu o cotă de 25% și la Fincombank, bancă controlată pe atunci de familia Voronin în frunte cu Oleg Voronin, fiul președintelui Republicii Moldova din acea perioadă – Vladimir Voronin.
La rândul său, Alexandru Munteanu spune că nu a fost membru al Consiliului Băncii și nu a participat la finalizarea tranzacției Fincombank din 2007.
„Eu am plecat de la bancă în acel an. Am fost de două ori membru al Consiliului MAIB, prima oară când Horizon Capital/WNISEF a achiziționat pachetul împreună cu BERD (la începutul anilor 2000), și am revenit prin 2010 în calitate de membru independent, fără a fi acționar. În acea perioadă, s-a făcut prima tentativă de a fura acțiunile acționarilor străini - aproximativ 40% - și, de fapt, cred că am contribuit mult ca aceste acțiuni să fie întoarse”, a subliniat el.
