Persoanele care au fost private efectiv de libertate în regiunea transnistreană pentru o faptă cercetată ulterior de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova pot beneficia de circumstanțe atenuante la stabilirea pedepsei. Totuși, perioada petrecută în detenție nu va fi scăzută automat, zi pentru zi, dintr-o eventuală nouă condamnare. Precizările se regăsesc într-un aviz consultativ emis de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) la 9 noiembrie 2026.
Sesizarea a fost făcută de Judecătoria Anenii Noi, într-un dosar de tâlhărie. Inculpații au invocat faptul că au fost anterior „condamnați” de structurile neconstituționale din regiunea transnistreană pentru aceleași fapte și că au executat pedepse cu închisoarea acolo. După eliberare, aceștia au fost reținuți de autoritățile constituționale, iar cauza penală a ajuns în instanță.
Judecătorul care examinează dosarul a solicitat CSJ să clarifice dacă detenția efectivă din regiunea transnistreană produce efecte asupra procesului penal desfășurat în sistemul de justiție al Republicii Moldova.
În avizul său, CSJ a explicat că hotărârile emise de structurile judiciare neconstituționale din regiunea transnistreană nu au putere juridică în ordinea de drept a Republicii Moldova. Prin urmare, acestea nu produc efecte juridice și nu pot constitui temei pentru încetarea procesului penal.
Curtea a făcut referire la articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice judecarea sau pedepsirea penală repetată pentru aceeași infracțiune.
Potrivit CSJ, această prevedere nu obligă Republica Moldova să recunoască efectele hotărârilor pronunțate de autorități nerecunoscute, chiar dacă acestea sunt favorabile persoanelor acuzate.
Totuși, principiul nerecunoașterii autorităților neconstituționale nu poate duce la ignorarea drepturilor fundamentale ale persoanelor aflate sub controlul acestora. Astfel, privarea efectivă de libertate în regiunea transnistreană reprezintă o realitate care trebuie luată în considerare de instanțele naționale.
Detenția poate fi o circumstanță atenuantă
CSJ precizează că instanța care examinează cauza trebuie să stabilească dacă faptele pentru care persoanele au fost „condamnate” în regiunea transnistreană sunt aceleași cu cele cercetate de autoritățile constituționale și dacă există o legătură între acestea și perioada de privare efectivă de libertate.
Pentru verificarea acestor împrejurări, instanța nu se poate baza exclusiv pe actele emise de structurile nerecunoscute. Acestea nu sunt considerate documente în sensul Codului de procedură penală, ci pot fi utilizate ca corpuri delicte, pentru constatarea unor circumstanțe relevante.
Identitatea faptelor și perioada efectivă de detenție trebuie stabilite prin examinarea tuturor probelor, inclusiv declarații ale martorilor și victimelor, fotografii, înregistrări audio și video, declarațiile inculpaților privind condițiile executării detenției și informații din registrele publice ale Republicii Moldova.
La stabilirea pedepsei, judecătorul trebuie să explice ce importanță acordă perioadei dovedite de privare de libertate, dacă o nouă detenție este necesară pentru atingerea scopurilor pedepsei și dacă sancțiunea este proporțională cu toate circumstanțele cauzei.
Nu există o compensare automată, zi pentru zi
Potrivit avizului, perioada petrecută în detenție în regiunea transnistreană nu se scade automat dintr-o eventuală pedeapsă stabilită de instanțele Republicii Moldova, după mecanismul prevăzut de articolul 88 din Codul penal.
Cu toate acestea, instanța poate considera privarea efectivă de libertate drept circumstanță atenuantă și poate examina inclusiv posibilitatea aplicării unei pedepse mai blânde decât minimul prevăzut de lege.
Textul integral al avizului consultativ poate fi accesat aici
