Economia de resurse energetice începe de la fiecare cetăţean. De noi depinde dacă lumina din casele noastre va veni de la opaiţ sau de la bec. Potrivit experţilor, crizele trebuie percepute ca oportunităţi, de care trebuie să profităm.

Pentru fiecare cetăţean, procesul de economisire a energiei electrice începe cu o simplă inspecţie a locuinţei. Aşa a făcut şi fostul ministru al Mediului, Iuliana Cantaragiu. Acum câţiva ani, ea a renunţat la electrocasnicele vechi, a înlocuit copurile de iluminat pe care le avea cu unele performante, iar rezultatele s-au văzut în factură.

IULIANA CANTARAGIU, fost ministru al Mediului „:Când eu am făcut toată revizia asta în apartament, cu vreo zece ani în urmă, şi mi-am schimbat şi tehnica şamd, factura mea s-a micşorat de două ori, la curent. Becuri LED, întrerupătoare fără beculeţe, tehnica clasa A+, şamd, toate ele funcţionează."

Într-o încăpere, cel mai mare consum de curent este generat de becuri, mai ales de cele incandescente. Chiar dacă sunt mai ieftine şi costă aproximativ cinci lei, ele cresc factura ca pe drojdii. În ajutor vin lămpile LED, ce luminează mai puternic, dar consumă foarte puţin.

VERONICA VICOL, agent vânzări, magazin specializat: „Toate becurile LED pe care le avem noi luminează până la 35 de mii de ore, în comparaţie cu un bec incandescent, care luminează până la zece mii de ore."

Piaţa oferă o diversitate de corpuri de iluminat de tip LED.

VERONICA VICOL, agent vânzări, magazin specializat: „Un bec LED, preţul începe de la 17 lei  dar este mult mai eficient şi durează în timp. Sunt foarte multe tipuri de becuri LED. Este sunt în funcţie de tipul de soclu, lumină. Toate sunt econome şi economisesc de până la 8 ori energie electrică."

Un lucru curios este că becurile LED nu se sparg, sunt rezistente la frig, umezeală sau căldură.

VERONICA VICOL, agent vânzări, magazin specializat: „O altă metodă de a economisi energia sunt senzorii de mişcare care se instalează în afara casei şi sunt meniţi să funcşioneze doar când sesizează mişcarea. Preţul începe de la 100 lei şi cel maxim, 400."

Unul dintre campioni la consumul de curent este fierbătorul de apă. Experţii ne recomandă însă să fierbem atâta apă cât avem nevoie. Cu ajutorul unui aparat de măsurare a volumului de energie, putem afla şi costul pagubelor generate de risipă.

IRINA PLIS, director, A.O. "Alianţa Eficienţă Energetică, Regenerabilă": „Poftim. Avem 0.47 KW/H. 0.48 KW/H înmulţim un tarif de 3.15 bani pentru regiunea centru, a Premyer Energy şi vedem cât ne costă 2 ceşti de ceai -  1 leu şi 50 bani."

În topul electrocasnicelor cu un consum mare de energie este şi boilerul.

IRINA PLIS, director, A.O. "Alianţa Eficienţă Energetică, Regenerabilă": „Ţinem boilerul conectat în priză. De fiecare dată când îl pornim, o să avem nevoie de mai multă energie să încălzim un volum mai mare de apă, ceea ce nu este eficient."

Puţini ştiu că economisirea energiei electrice presupune şi un consum redus de apă. Ca să avem apă la robinet este utilizat un volum mare de curent.

IULIANA CANTARAGIU, fost ministru al Mediului: „În mun. Chişinău este pompată din Nistru, penntru asta se consumă curent electric. Ulterior, mai sunt câteva staţii de pompare, pentru că apa merge la deal. Cel mai jos punct este Nistru. Ca să ajungă la robinet, la fel se pompează. Pentru asta se consumă mult curent electric. Apa pe care o utilizăm se duce la staţia de epurare. Şi cele mai mari cheltuieli la staţia de epurare sunt legate de curent electric."

Specialiştii avertizează că se opreşte curentul, apa uzată, netratată, va ajunge în sol. Astfel, o catastrofă ecologică este iminentă. Pe cât de mare ne e dependenţa de energia electrică de import, pe atât de risipitori suntem. Experţii mai spun că, deşi despre economia resurselor energetice se vorbeşte de mai mult timp, cetăţenii şi autorităţile Republicii Moldova fac paşi mici în acest sens.

LILIA CURCHI, director executiv, "Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu, Turism Ecologic": „Şi în şcoli, grădiniţe, din păcate încă nu s-a modernizat peste tot şi încă copiii au în sălile de clasă  becuri de tip vechi. Eu cred că această criză ne va învăţa să fim economi dar nu neapărat că e criză. Aceasta ne va mobiliza. A economisi nu este un gest extrem pe care-l facem acum ca o favoare. Vorbim de resurse care se epuizează."

IULIANA CANTARAGIU, fost ministru al Mediului: „Fiecare produs pe care punem noi mâna, la baza lui s-a consumat foarte multă energie ca să ajungă pe raft, pe magazin. De asta este important să cumpărăm cât ne trebuie şi ce ne trebuie."

Totuşi, şi economisirea în exces a energiei electrice poate dăuna. Specialiştii Alianţei pentru Eficienţă Energetică şi Regenerabilă afirmă că deconectarea regulată de la sursă a electrocasnicelor mari, creşte posibilitatea unui scurtcircuit. Ei recomandă ca frigidererul, maşina de spălat, aragazul  sau fierbătorul să rămână conectate. Volumul de energie consumat de aceste aparate, atunci când nu sunt folosite, este neînsemnat.

PIOTR COMAROV, director proiecte, Alianţa Eficienţă Energetică, Regenerabilă: „De fiecare dată când puneţi sau scoateţi din priză, se pierde contactul. Cu timpul, priza se defectează şi apare riscul izbucnirii unui incendiu, din cauza contactului slab dintre furcă şi priză În cazul încărcătoarelor, într-adevăr, ele consumă o cantitate de energie, dar foarte puţin, atât de puţin încât pot fi ignorate, nişte bani, timp de o lună”.

La o săptămână de la apelul autorităţilor de a economisi energia electrică, graficul prezentat de ministrul Infrastructurii arată o reducere a consumului, însă e nevoie de mai mult.

VADIM CHEPTANARU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Fiecare dintre noi poate da dovadă de responsabilitate, prin reducerea la maximum a consumului  de energie electrică. Astfel, obiectele din casă ce funcţionează pe bază de curent, fără necesitate, trebuie deconectate. Economia înseamnă solidaritate, în aceste timpuri de criză."