Proiectul de lege privind starea de asediu și de război a aprins spiritele în Parlament, deși este încă în consultări publice. Opoziţia a lansat o petiție pentru retragerea inițiativei și susţine că guvernarea ar pregăti Republica Moldova de război, inclusiv recrutării forțate. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, acuză opoziția de ipocrizie și promite dezbateri publice dacă proiectul ajunge în legislativ. Experţii explică faptul că prevederea care a stârnit temeri în diasporă îi vizează pe cei care au deja obligații militare, în special, pe rezerviști.
Deputații din opoziție au criticat proiectul elaborat de Ministerul Apărării, care stabilește ce trebuie să facă instituțiile statului dacă se declară starea de asediu sau de război. Disputa s-a concentrat pe un articol privind revenirea în țară a persoanelor aflate peste hotare care au obligații militare.
VASILE COSTIUC, deputat, „Democraţia Acasă”: Eu astăzi am iniţiat o petiţie prin care cerem să retragă acest proiect care a isterizat societatea şi a băgat anxietate şi frică. Eu vă aduc aminte că partidul de guvernare a câştigat alegerile prin cuvântul pace: „pace, vrem pace, noi nu vrem război". Şi astăzi se pregătesc de război.
IGOR DODON, deputat, PSRM: Prin această lege, a provocat şi a aprins spiritele în R. Moldova. La mine s-au adresat zeci de persoane care sunt gata să cedeze cetăţenia R. Moldova şi să plece din ţară. Unde să plece? Nu contează, unde nu o să îi ia la război forţat, ca în Ucraina.
Guvernarea califică mesajele opoziției ca alarmiste. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că textul este încă în discuție și promite că, dacă ajunge în Legislativ, proiectul va fi dezbătut public.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului: Opoziţia este ipocrită şi am să repet lucrul ăsta. Din moment ce o să ajungă pe platforma parlamentară vă promit să avem discuţii publice dezbateri. Astfel ca să ne înțelegem că avem o înţelegere clară. Noi o să analizăm foarte atent şi proiectul şi opiniile din diaspora astfel ca să răspundem la toate preocupările cetăţenilor.
Potrivit experţilor, prevederea care a stârnit controverse se referă la persoanele care au deja obligații militare și care, în caz de mobilizare, pot primi ordin să se prezinte la centrul militar. În această categorie intră, în primul rând, rezerviștii Armatei Naționale.
ARTUR LEŞCU, expert, Comunitatea Watchdog: Acuma, calmați-vă! Nu este vorba despre întoarcerea obligatorie a tuturor cetățenilor aflați peste hotare în caz de război. Articolul 20 din proiectul de lege se referă la persoanele care au obligații legale față de stat în contextul mobilizării, în primul rând la rezerviștii Armatei Naționale. Mai mult, proiectul nici măcar nu a fost încă votat, e propus spre consultări publice. Aveți o opinie? Tirmiteți-o Ministerului Apărării până pe 17 noiembrie. Dar să nu confundăm lucrurile. Nu va alerga nimeni după femeile care muncesc peste hotare ca să le aducă acasă, și nici după fiecare moldovean care are un pașaport în buzunar.
Republica Moldova are încă din 2004 o lege care stabilește regulile pentru starea de asediu și cea de război. Ministerul Apărării spune că aceste reguli trebuie actualizate în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al unor riscuri precum atacurile cibernetice și incidentele cu drone.
Potrivit secretarului de stat Ghenadie Cojocaru, proiectul ar urma să precizeze în ce condiții pot fi declarate aceste stări, ce are de făcut fiecare instituție și cum verifică Parlamentul deciziile luate de autorități. Propunerile la proiect pot fi trimise Ministerului Apărării până pe 17 noiembrie.
