Potrivit acestuia, alegerile pentru noua componență a Adunării Populare sunt programate pentru 15 noiembrie, iar abia după constituirea acesteia vor putea fi adoptate hotărârile necesare pentru finalizarea reformei în autonomie.

„Există deja discuții între primării privind amalgamarea, însă procesul va fi decalat în timp din cauza situației instituționale din Găgăuzia”, a explicat Grosu.

Referindu-se la regiunea transnistreană, șeful Legislativului a precizat că și acolo reforma va avea un calendar separat, însă localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova și cele din Zona de Securitate pot participa la procesul de amalgamare, dacă există inițiative din partea comunităților.

Igor Grosu a subliniat că atât localitățile de pe malul drept, cât și cele din stânga Nistrului se confruntă cu aceeași problemă – scăderea populației. El a menționat că aproximativ 40.000 de locuitori din regiunea transnistreană traversează zilnic Nistrul pentru a merge la muncă, iar anual sunt înregistrate circa 280.000 de solicitări ale locuitorilor din stânga Nistrului către instituțiile statului Republica Moldova, inclusiv pentru servicii medicale, acte și alte servicii publice.

În opinia sa, această interacțiune trebuie consolidată prin apropierea treptată a regulilor economice și fiscale de pe ambele maluri ale Nistrului, ceea ce va crea condițiile necesare pentru o reintegrare durabilă.

Potrivit datelor prezentate de autorități, procesul de amalgamare voluntară a fost inițiat în 761 de primării. Dintre acestea, aproximativ 400 au adoptat deja decizia finală. Alte circa 200 de primării sunt încă în proces de amalgamare și au termen până la sfârșitul lunii august pentru a lua o decizie. În cazul celor aproximativ 60 de primării care au refuzat să participe la amalgamarea voluntară, de la 1 august a început procedura de amalgamare obligatorie.