Potrivit cererii examinate de CSJ, Munteanu a exercitat anterior funcții de conducere în procuratură, inclusiv cea de procuror general interimar și cea de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. În această calitate, el s-a aflat într-o relație de subordonare ierarhică profesională cu Victoria Furtună.

Partidul a susținut că această relație profesională anterioară „ar răsturna obligația pozitivă a statului de a asigura accesul la o instanță independentă și imparțială”.

CSJ a dat o altă interpretare acestei împrejurări. Instanța a precizat că subordonarea dintre Munteanu și Furtună a fost una strict profesională, rezultată din raporturile de serviciu dintre procurori și instituită în baza legii.

„Existența unui asemenea raport ierarhic în trecut", a concluzionat completul, nu este, prin ea însăși, de natură să genereze îndoieli obiectiv justificate asupra imparțialității judecătorului.

Un alt punct invocat: urmărirea penală a Victoriei Furtună

La 1 martie 2024, în perioada în care Ion Munteanu deținea funcția de procuror general, acesta a emis o ordonanță privind începerea urmăririi penale în privința Victoriei Furtună.

Ulterior, la 22 iulie 2024, Furtună a fost scoasă de sub urmărire penală pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii.

„Pornirea urmăririi penale constituie un act procesual efectuat în condițiile legii, iar soluția ulterioară de  scoatere de sub urmărire penală nu transformă, retroactiv, această măsură în una arbitrară. Mai mult, urmărirea penală a fost începută în legătură cu fapte care nu au legătură cu activitatea partidului politic. Prin urmare, această împrejurare nu poate fundamenta concluzia existenței unei prejudecăți”, a menționat CSJ. 

„Moldova Mare” a invocat și procedura disciplinară împotriva lui Munteanu

Un alt argument al partidului a fost existența unei proceduri disciplinare pendinte împotriva judecătorului Ion Munteanu, inițiată în urma unei sesizări depuse de reprezentanții „Moldova Mare”, Igor Hlopețchi și Victoria Furtună.

CSJ nu a analizat acest argument în cadrul prezentei încheieri, precizând că aspectul fusese examinat separat, într-o încheiere din 23 septembrie 2026, prin care fusese soluționată declarația de abținere a lui Munteanu.

Un alt argument invocat de partid a fost „că fratele judecătorului este director de departament în cadrul  filialei „SOROS” din Republica Moldova, iar programul Partidului „Moldova Mare” era contrar intereselor corporative și pecuniare fratelui  judecătorului”.

Potrivit CSJ, „asemenea susțineri reprezintă, în esență, alegații și presupuneri ale autorului cererii de recuzare. Acestea nu sunt  însoțite de circumstanțe concrete, cu suport factual obiectiv, și, în consecință, nu pot  genera îndoieli asupra imparțialității judecătorului”.

Ce a decis CSJ?

Completul a  respins,  cu unanimitate de voturi, cererea formulată de Igor Hlopețchi.

CSJ a concluzionat că niciuna dintre împrejurările invocate și nici examinarea lor în ansamblu nu demonstrează existența unei relații personale, a unui interes propriu sau a unei alte circumstanțe concrete care să pună la îndoială imparțialitatea lui Ion Munteanu.

Încheierea privind recuzarea nu poate fi contestată.

Amintim că, Ministerul Justiției a  cerut,  în septembrie 2025, limitarea activității Partidului „Moldova Mare”, invocând finanțarea externă prin Promsvyazbank și presupusa legătură cu grupul „Șor”. În iulie 2026, Curtea de Apel Centru a dispus limitarea activității partidului pentru 12 luni, iar formațiunea a contestat hotărârea la CSJ. 

În completul care examinează recursul au fost desemnați Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Elena Croitor. Pe 22 septembrie 2026, reprezentantul partidului, Igor Hlopețchi, a cerut recuzarea lui Ion Munteanu.