Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Republica Moldova să achite despăgubiri de peste 162 de mii de euro. Violarea dreptului la un proces echitabil, detenția în condiții proaste și tortura se numără printre neregulile cele mai des constatate de magistrații Curții de la Strasbourg. Reprezentanții Centrului de Resurse Juridice spun că, deşi numărul plângerilor depuse în 2024 împotriva Republicii Moldova a scăzut, ţara rămâne, totuși, în topul statelor europene după numărul cazurilor de violare a drepturilor omului.
Una dintre hotărârile de condamnare a Republicii Moldova la CEDO se referă la cazul unui adolescent orfan cu o uşoară dizabilitate intelectuală, internat prin înșelăciune într-un spital de psihiatrie. Primarul localității natale, care i-a devenit tutore după moartea părinților, l-a amăgit că merge la o tabără de odihnă pentru trei săptămâni. În lipsa unor investigații medicale, el a fost internat, timp de aproape două luni, la un spital de psihiatrie unde a urmat, fără voia lui, un tratament medicamentos sever. După externare, adolescentul a depus o plângere la CEDO, după ce instanțele naționale i-au scos basma curată pe primar și pe medicii de la psihiatrie. În cele din urmă, magistrații Curții Europene a Drepturilor Omului au emis o hotărâre prin care au obligat Republica Moldova să-i achite baiatului despăgubiri de peste 32 de mii de euro.
DANIEL GOINIC, director, Programul Drepturile Omului, CRJM: „Curtea a identificat o problemă majoră, sistemică dacă doriţi vis-a-vis de Republica Moldova. A vizat că Republica Moldova, pentru a executa aceată hotărâre trebuie să facă măsuri complexe legale, adică o reformă legală complexă vis-a-vis de modul cum sunt internate personale nevoluntar în instituţiile psihiatrice”.
Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis 17 hotărâri prin care a obligat autoritățile Republicii Moldova să achite reclamanților despăgubiri de peste 162 de mii de euro.
CAROLINA BAGRIN, director de program, CRJM: „Este un număr în descreştere cu 30 de procente faţă de anul trecut. În 15 cazuri, CEDO a constatat cel puţin o viloare a articolelor din convenţie. Condiţii de detenţie precare, neacordarea asistenţei medicale în instituţiile medicale din penitenciare. Pe locul doi este dreptul la un proces echitabil”.
În total, în 2024, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului au fost depuse 363 de cereri împotriva Republicii Moldova, cu aproape 40% mai puține față de 2023. Potrivit reprezentanților Centrului de Resurse Juridice din Moldova, această scădere este o consecință atât a reformelor implementate de autoritățile de la Chișinău, cât și a modificării regulamentului de depunere a plângerilor.
DANIEL GOINIC, director, Programul Drepturile Omului, CRJM: „Numărul de cereri depuse la Curtea Europeană e cel mai mic din ultimii 10 ani. Sigur, nu avem o legătură clară, cauzală că drepturile omului nu sunt respectate. Acum, CEDO a schimbat cumva adaptarea şi Republica Moldova, la fel are anumite beneficii. Dacă cetăţenii simt că le sunt încălcate drepturile, are maxima posibilitate să se adreseze în maxim 4 luni de zile. Dacă o face în şase luni, este un termen în decădere, respectiv va fi declarată cererea ca fiind inadmisibilă”.
În anul 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat peste o mie de hotărâri de condamnare. În cele mai multe dintre acestea a fost vizată Federația Rusă, urmată de Ucraina și Turcia, iar Republica Moldova se află pe locul 14 dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Din 1997 și până în 2024, Chișinăul a fost obligat să achite despăgubiri de aproape 23 de milioane de euro în baza a 616 hotărâri de condamnare pronunțate de CEDO.
