Dintre politicienii care au recurs discursuri de ură sau alte forme de manifestare a intoleranței, cele mai multe cazuri au fost susținute de Renato Usatîi, Vasile Costiuc, Igor Dodon, Bogdan Țîrdea, Vitalie Florea și Victoria Furtună, relevă studiul.

De altfel, Renato Usatîi, Vasile Costiuc, Igor Dodon și Bogdan Țîrdea au fost în lista primilor 10 politicieni care au utilizat într-un număr mai mare discursuri de ură în perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 2021. Aceștia au continuat să genereze discursuri de ură inclusiv după modificarea cadrului legal național din 2022. 

Aceste date confirmă nu doar nivelul de intoleranță al acestora, ci și faptul că liderii partidelor politice transpun propria intoleranță în strategiile electorale ale partidelor pe care le conduc, observă autorii studiului. De asemenea, aceste date atrag atenția asupra democrației interne din cadrul partidelor politice, a modului în care prevederile actelor lor constitutive, ale codurilor de conduită etc. sunt incluse doar pentru a respecta formal cerințele legislației naționale.

Conform rezultatelor monitorizării, promovarea stereotipurilor și prejudecăților de gen a fost parte din retorica electorală și politică, iar acestea au fost îndreptate cu preponderență împotriva femeilor, dar au fost identificate și cazuri în care limbajul sexist a fost utilizat și în raport cu bărbații. 

Un alt exemplu de discurs homofob este cel generat de Ion Ceban, primar de Chișinău, președintele Partidului Mișcarea Alternativa Națională și candidat la funcția de deputat din partea Blocului Electoral „Alternativa”.

Potrivit autorilor studiului, Ion Ceban a recurs la un discurs antagonist - „familia tradițională” versus persoanele LGBT - , care a justificat discriminarea persoanelor LGBT prin încălcarea dreptului la libertatea de întrunire, prin „promovarea familiei tradiționale” și a valorilor „de la bunicii noștri” și neacceptarea promovării „valorilor homosexuale” în instituțiile de învățământ. 

În 2013, Comisia de la Veneția a atras atenția că „homosexualitatea, ca variație a orientării sexuale, este protejată în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului”, subliniază autorii studiului.

La rândul său, Bogdan Țîrdea, deputat și candidat la funcția de deputat din partea BE „Patriotic”, a publicat un mesaj sexist în canalul său de Telegram. Mesajul a fost îndreptat împotriva candidatei la funcția de deputată, Anastasia Nichita, campioană europeană de lupte în stil liber. 

Pe de 8 septembrie 2025, Bogdan Țîrdea a scris: „A trecut mai puțin de o lună de când a născut, iar luptătoarea Anastasia Nikita distribuie deja ziare electorale PAS. Este înfricoșător cum vor galbenii să rămână la putere... Un lucru rămâne neclar: cine alăptează copilul? Cine o îmbăiază? Cine îi schimbă scutecele?...”

Mesajul lui Bogdan Țîrdea a susținut ideea conform căreia implicarea femeilor în viața socială și politică dăunează familiei „tradiționale”, iar creșterea și îngrijirea copilului este doar responsabilitatea femeilor, nu și a bărbaților, cărora le este dedicat rolul stereotipizat de a se ocupa de venituri și politică. Altfel spus, constată autorii studiului, o femeie întotdeauna trebuie să aleagă între rolul de mamă și cel de cetățeană activă/politiciană, alegere care nu este impusă și bărbaților.

Discursul de ură înseamnă orice mesaj, declarație sau acțiune publică prin care o persoană sau un grup este atacat, umilit sau instigat la discriminare din cauza identității sale: fie că vorbim despre gen, vârstă, etnie, orientare sexuală, religie, fie alte caracteristici. Dincolo de cuvinte, acest tip de discurs alimentează prejudecăți, divizează societatea și poate duce la excludere sau chiar la violență.