„În regiunea Cernăuți din Ucraina funcționează 63 de școli cu predare în limba română (integral sau parțial) și 11 filiale cu predare în limba română. Aceste instituții de învățământ sunt deplin funcționale și situate în zone rurale îndepărtate. Toate aceste instituții de învățământ au funcționat până la 1 februarie 2026 și continuă să funcționeze după această dată”, se spune în comunicatul Ambasadei Ucrainei la București, subliniindu-se că în autoritățile ucrainene continuă implementarea reformei sistemului educațional începută în 2017.

În același timp, reprezentanța diplomatică a precizat că reforma învățământului liceal va fi implementată începând cu 1 septembrie 2027, iar „până atunci vor fi create și vor începe să funcționeze licee academice, așa cum se întâmplă în țările Uniunii Europene, în special în România”.

Ambasada Ucrainei la București: „Reforma nu prevede închiderea școlilor”

Astfel, Ambasada Ucrainei a ținut să precizeze că reforma învățământului secundar superior (liceal) nu prevede închiderea niciunei școli, iar instituțiile de învățământ care nu vor deveni licee academice vor continua să funcționeze ca gimnazii (clasele 1-9).

De asemenea, continuă sursa citată, niciun document oficial al Ministerului Educației și Științei din Ucraina sau al autorităților locale nu prevede reducerea numărului de școli în 2027, iar accesul la educație în limba maternă va fi asigurat în mod continuu și în viitor.

Marin Gherman, lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți), a declarat pentru TVR Moldova că, în fond, Titus Corlățean, are dreptate, deoarece, pe viitor, reforma educațională ucraineană comportă riscul pentru copiii etnicilor români să renunțe la studiile la liceu în limba română din cauza distanței parcurse pentru a ajunge la școală.

Marin Gherman: „Perspectiva este sumbră”

„Practic, Corlățean, ca și membrii comunității românești din Ucraina, se referă la perspectiva funcționării acestei rețele de școli, iar perspectiva este foarte sumbră”, a spus Marin Gherman.

„Ambasada Ucrainei spune că acum nu se închide nicio școală. Realitatea este că din septembrie 2027 câteva zeci de școli, unde acum există sistemul de învățământ cu clasele 1-11 se transformă în gimnazii. Ambasada spune că nu se închide nicio școală, ci, pur și simplu, vor fi transformate în gimnazii. Altfel spus, dispar clasele 10, 11 și 12. Clădirile nu se mută nicăieri, dar copiii aceștia vor fi duși cu autocare undeva mult mai departe, după modelul românesc”, a menționat Gherman.

„În regiunea Odesa este prăpăd”

El a relatat că liderii comunității românești din Ucraina, care s-au întâlnit cu reprezentanții autorităților, au solicitat în ultimii ani excepții pentru români. Mai exact, precizează Marin Gherman, ei au cerut ca pentru a crea o clasă română de liceu să nu fie nevoie de atâția elevi cât pentru o clasă ucraineană, ceea ce nu s-a reușit, a subliniat el.

„Temerea mare este că, după clasa a noua, mulți copii nu vor mai vrea să meargă la liceu din cauza distanței. În regiunea Odesa, este în prăpăd. Acolo, practic, nu este prevăzut niciun liceu. Și chiar am citit o analiză în care se arată că elevii trebuie să facă, nu știu, 100, 200 sau 300 de kilometri ca să ajungă în altă parte, ceea ce creează un dezechilibru educațional, pentru că este folosită aceeași metodă de optimizare a rețelelor de școli ca și în cazul școlilor ucrainene”, a explicat Marin Gherman.

„Nu s-a făcut nicio excepție pentru minorități așa cum există pe teritoriul României, de exemplu, pentru a deschide o clasă cu predare în ucraineană, în armeană, în maghiară, ai nevoie de mai puțini elevi, ca să funcționeze această clasă.”