Marian Lupu a devenit deputat în 2005, după ce a candidat pe lista PCRM și a fost votat președinte al Legislativului. Din 2009, a ieșit de sub tutela lui Voronin și a trecut în tabăra democraților, controlată de oligarhul Plahotniuc. Atunci Lupu a fost numit președintele Partidului Democrat din Moldova. Între 2010 și 2012, a deținut interimatul funcției de președinte, iar ulterior și-a continuat activitatea de deputat. Pe 13 ianuarie 2016, Marian Lupu, Andian Candu și Dumitru Diacov, reprezentanți ai Patridului Democrat, și Mihai Ghimpu, Corina Fusu și Valeriu Munteanu, deputați ai Patridul Liberal, i-au prezentat șefului statului, Nicolae Timofti, o declarație semnată de un număr de 55 de deputați de susținere a candidaturii lui Vladimir Plahotniuc la funcția de prim-ministru. În 2016, Lupu a fost candidatul PDM la funcția de președinte al țării, dar s-a retras din cursă în urma scorului mic estimat.

Ulterior, Lupu a cedat conducerea Partidului Democrat către Vladimir Plahotniuc, rămânând însă pe poziția de vicepreședinte. El a părăsit formațiunea în 2019, când a fost numit președinte la Curtea de Conturi.

În 2020, o investigație realizată de RISE Moldova a dezvăluit că o firmă offshore controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc a efectuat două transferuri bancare în valoare totală de 19.000 de euro către Universitatea Maastricht din Olanda pentru studiile ale fiicei lui Marian Lupu. Plățile au fost efectuate în iulie 2014, când Marian Lupu era președintele Partidului Democrat din Moldova. Lupu a negat că studiile fiicei sale ar fi fost finanțate de Plahotniuc sau de vreo altă persoană. El a explicat că, neavând un cont bancar care să permită transferuri internaționale, a predat banii în numerar colegilor săi de partid care desfășurau activități de afaceri și dispuneau de conturi pentru asemenea transferuri, solicitându-le să efectueze plata către universitate.

La rândul său, Serghei Sîrbu a lucrat în Aparatul Președintelui Republicii Moldova pe timpul comunistului Vladimir Voronin. La sfârșitul anului 2012, a părăsit PCRM, iar jumătate de an mai târziu a aderat la Partidul Democrat din Moldova, devenind unul dintre cei mai activi membri. După scrutinul din februarie 2019, Sîrbu a ajuns din nou în Parlament pe lista democraților. După fuga lui Vladimir Plahotniuc din Moldova, în februarie 2020, împreună cu cinci deputați democrați apropiați de oligarh, a părăsit PDM și a creat grupul parlamentar „Pro Moldova”.

În octombrie 2020, a plecat de la „Pro Moldova” din motive „atât de ordin personal, cât și profesional”. Câteva zile mai târziu, la 2 noiembrie, împreună că alți foști democrați trecuți pe la „Pro Moldova”, creând platforma parlamentară „Pentru Moldova”, la care au aderat și deputații fracțiunii Partidului „Șor”. La alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, Sîrbu a figurat al 9-lea pe lista Partidului „Șor”, însă nu a acces în Parlament. Ulterior a anunțat, Partidul „Șor” a anunțat că Sîrbu a fost ales vicepreședintele formațiunii.

Sergiu Sîrbu a fost învinuit de îmbogăţire ilicită în dosarul deputaţilor transfugi. Pe 1 decembrie 2021, ANI a constatat o diferență de peste 1,9 milioane de lei și deținerea nejustificată în acestor bani. Diferența substanțială a fost stabilită pentru 2016–2019, pe durata exercitării funcției de deputat. Acești bani au fost identificați în conturile bancare ale fostului parlamentar și s-a stabilit că au fost depuși sub formă de numerar. Sergiu Sîrbu a invocat că sursa de proveniență a acestor bani sunt din veniturile legale ale familiei, indemnizații, diurne de deplasare, precum și din donațiile obținute la evenimente de familie sau alte ajutoare.

În 2022, Curtea Supremă de Justiţie a respins solicitarea ANI privind confiscarea averii în valoare de 1.900.000 lei pe care fostul deputat nu a putut-o justifica.