În emisiunea „România lui Vitalie” de la Euronews România, politologul Marin Gherman, profesor la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, originar din Cernăuți, Ucraina, și Ileana Racheru, expertă în fostul spațiu sovietic, au vorbit despre cauzele pentru care propaganda rusă are succes în România, ținând cont de faptul că „românii nu sunt filoruși”.

Cum este răspândită propaganda rusă în România, prin narațiunea religioasă și cea naționalistă

„O parte din propagandă este tradusă în Republica Moldova, altă parte din propagandă este tradusă și cu Google, inteligență artificială. Românii nu sunt filoruși pentru că avem o moștenire istorică ce ne arată că nu am avut de fapt niciodată experiențe plăcute cu Rusia (...)

Există alte narațiuni față de care românii sunt exaltați: narațiunea religioasă, narațiuni naționaliste. Rusia niciodată nu a venit aici cu mesaje de adeziune, împrietenire cu Federația Rusă, cu mici excepții”, a declarat Ileana Racheru, expertă în fostul spațiu sovietic, potrivit Euronews.ro.

Expertă în fostul spațiu sovietic: „Rusia încearcă să-și adapteze propaganda la specificul național”

„Oamenii au fost total surprinși să afle că cel care a câștigat primul tur în alegerile prezidențiale de anul trecut (Călin Georgescu, n.r) era de fapt un filorus, măcar părea, și spunea că România ar trebui să aibă alt tip de relații cu Federația Rusă.

Sunt absolut convinsă că majoritatea celor care l-au votat nu au știut ce opinii are el cu privire la Federația Rusă și la prezența României în NATO și UE.

Rusia încearcă să-și adapteze propaganda la specificul național. Dacă ne uităm, de exemplu, și în cazul Republicii Moldova, ați văzut că foarte mult merg acum pe narațiuni în care par proeuropeni, cum au avut în cazul referendumului. Ce au spus: «vrem să aderăm la UE, dar știți ce? Nu este acum momentul pentru așa a spus propaganda lui Șor» și mulți alții care erau finanțați de Șor (Ilan Șor, n.r). Nu dorim acum referendumul pentru că a avantaja-o pe Maia Sandu”, a afirmat Ileana Racheru.

Putin, bunul creștin - narațiunea falsă răspândită pe linia bisericească

„Vorbim despre o autohtonizare a narațiunilor false în diverse spații. Avem, de fapt, aceeași narațiune falsă, dar este o poveste comună la bază, dar povestită diferit în diverse spații. De exemplu, am auzit această narațiune falsă cum că Putin este un bun creștin, este un ortodox, îl vedem cum pune lumânări de Înviere și atunci cred că nu el este principalul vinovat în acest război ce se desfășoară în Ucraina, narațiune întâlnită atât în Cernăuți, cât și la Suceava și la București.

Bunul creștin Putin, pe linia această bisericească.

Există o altă formă a manifestării acestei propagande a Federației Ruse, una mult mai directă pe care o vedem prin trucarea de imagini video, scoaterea din context a unor informații, interpretarea falsă a unor știri sau prezentarea de fake news. Lucrurile astea sunt foarte influente”, a explicat politologul Marin Gherman, la Euronews România.

Kremlinul profită de erodarea încrederii în autorități în pandemie și răspândirea de informații false prin rețelele de socializare

„După pandemie s-a produs o oarecare erodare a încrederii în instituții, în orice fel de autoritate, și nu mă refer doar la România. Aici este o problemă de încredere în ce spun autoritățile. Am tot repetat în pandemie «ascultați de autorități» și s-a produs o oboseală de a mai asculta atât de mult de autorități, lucru subliniat și de studiile internaționale.

În al doilea rând, se schimbă sub ochii noștri modul în care consumăm informații. Este o supraaglomerare de informații, multe dintre titluri care ne trec false fiind rămân în subconștientul nostru ca fiind adevărate. De la prea multă informare nesistematizată crește exponențial riscul de a fi influențați de niște informații simplist formulate”, a afirmat Marin Gherman.

Profesorul originar din Cernăuți a explicat că există și un „risc explicat prin neadaptarea noastră la evoluțiile tehnologice care se desfășoară”.

„Uitați-vă ce a făcut Tiktok-ul, dar să privim în Republica Moldova și în Ucraina ce face Telegram-ul, acea rețea care nu este atât de populară în România, dar este populară în spațiul exsovietic.

Practic, îți vin niște informații fără nicio sursă, fără nicio dovadă, nu poți să verifici dacă are acea sursă vreo adresă, vreun redactor, cine răspunde de ea. Practic, ești bombardat zilnic de niște știri care pot să fie adevărate sau neadevărate. Gândirea noastră critică față de aceste avalanșe informaționale undeva cedează și cred că avem nevoie de o recalibrare a sistemului educațional și a politicilor publice în acest domeniu”, a mai spus Gherman.

Cum se formează „bulele” pe rețelele de socializare și ce legături au cu interesele politice

„Vorbim despre interese politice diferite. Sunt unii care umflă niște probleme și le transformă în catastrofe sau care încearcă printr-o explicație de alternativă, prin teoriile conspirației, să explice ceea ce se întâmplă în Ucraina. Nu este un război, este de fapt o mare conspirație în care sunt uciși frații ortodocși între ei. Ei se ucid, iar noi trebuie să sprijinim acest război, iar dacă oferim arme Ucrainei, înseamnă că noi continuăm războiul și nu apărăm civilii. Sunt niște explicații de alternativă, populiste, mai simple. Poate mai simplu de înțeles pentru că realitatea geopolitică nu poate fi explicată cu subiect și predicat.