Noul regim juridic al moștenirii, intrat în vigoare la 1 aprilie 2026, este contestat la Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău susține că mai multe prevederi ale Legii nr. 251/2025 afectează dreptul la moștenire, protecția proprietății și principiul egalității și solicită declararea neconstituționalității acestora. În sesizare sunt contestate, între altele, includerea soțului supraviețuitor în prima clasă de moștenitori, termenul de 12 luni pentru acceptarea moștenirii, regulile aplicabile moștenitorilor vulnerabili și mecanismul prin care pot fi stinse drepturi succesorale dobândite pentru moștenirile deschise în perioada 1 martie 2019–31 decembrie 2025.
Una dintre principalele obiecții privește schimbarea poziției succesorale a soțului supraviețuitor. Prin noua reglementare, acesta a fost inclus în clasa I de moștenitori, iar părinții defunctului au fost trecuți în clasa a II-a, scrie Bizlaw.
În consecință, dacă persoana decedată nu are copii sau alți descendenți, soțul supraviețuitor poate culege întreaga moștenire, iar părinții defunctului sunt excluși de la moștenire. Acest lucru se aplică indiferent dacă părintele este apt sau inapt de muncă.
În sesizare se arată că, până la 31 martie 2026, în situația în care defunctul nu avea descendenți, dar era supraviețuit de soț și părinți, soțul primea o jumătate din moștenire, iar fiecare părinte câte un sfert.
Autorul susține că noua reglementare elimină în același timp protecția părinților prin rezerva succesorală atunci când aceștia sunt inapți de muncă. În opinia sa, protecția soțului supraviețuitor putea fi realizată și prin soluții mai puțin restrictive pentru părinți, inclusiv prin majorarea cotei soțului în concurs cu moștenitorii din clasa a II-a.
Sesizarea contestă și noua formulare a art. 2174 alin. (2) din Codul civil privind efectele nedemnității succesorale.
Potrivit autorului, vechea reglementare permitea descendenților persoanei declarate nedemne să vină la moștenire în locul acesteia, prin mecanismul substituției succesorale. Noua formulare prevede că partea moștenitorului nedemn se împarte între ceilalți moștenitori.
Sesizarea susține că, astfel, copiii persoanei declarate nedemne pot fi dezavantajați succesoral din cauza faptei părintelui lor, deși nu au săvârșit ei înșiși fapta care a determinat nedemnitatea.
O altă modificare contestată este renunțarea la principiul dobândirii de drept a moștenirii, sub rezerva dreptului de renunțare, și introducerea unei proceduri de acceptare a moștenirii într-un termen de 12 luni de la data deschiderii moștenirii. Acceptarea se poate face prin declarație sau prin intrarea în posesia unui element din patrimoniul succesoral.
Autorul sesizării susține că legea nu oferă însă un răspuns clar cu privire la efectul expirării celor 12 luni. Potrivit argumentării, pot apărea două interpretări: fie succesibilul este decăzut automat din dreptul de moștenire, fie moștenirea rămâne într-o stare de incertitudine, iar succesibilul poate renunța ulterior.
Problema este considerată relevantă în special pentru persoanele care nu locuiesc în apropierea defunctului sau se află peste hotare. În sesizare se arată că termenul poate curge chiar dacă succesibilul nu a aflat despre deces și despre chemarea sa la moștenire.
Autorul menționează că riscul fusese semnalat în procesul legislativ, inclusiv de Guvern și Camera Notarială. Potrivit sesizării, aceștia au avertizat că moștenitorii aflați în străinătate ar putea ajunge să piardă dreptul la moștenire din cauza imposibilității respectării termenului.
O parte importantă a sesizării se referă la moștenirile persoanelor decedate în perioada 1 martie 2019–31 decembrie 2025.
Legea nr. 251/2025 a introdus pentru aceste situații un mecanism tranzitoriu. În lipsa opțiunii succesorale, notarul poate desfășura o procedură de clarificare, iar în anumite condiții publică o somație în Monitorul Oficial și pe pagina web a Camerei Notariale. Dacă moștenitorul nu depune o declarație autentică de acceptare în termen de un an de la publicarea somației, acesta se consideră decăzut din dreptul la moștenire.
Sesizarea susține că problema este că, pentru aceste moșteniri, dreptul succesoral fusese deja dobândit potrivit legislației în vigoare la data deschiderii succesiunii. În opinia autorului, noile norme ajung astfel să stingă drepturi succesorale deja dobândite.
Mai mult, potrivit sesizării, efectul decăderii se extinde asupra moștenitorilor moștenitorului și asupra creditorilor acestuia.
Un alt argument vizează notificarea. Pentru anumite situații, legea menține efectul decăderii chiar dacă notificarea transmisă de notar la adresa de domiciliu sau de reședință înregistrată în Registrul de stat al populației nu a fost recepționată.
Autorul consideră că un asemenea mecanism poate conduce la pierderea dreptului de proprietate fără o evaluare individuală a circumstanțelor și fără despăgubire.
Autorul sesizării susține că noul mecanism poate genera probleme și pentru creditorii moștenitorului.
În cazul moștenirilor deschise între 1 martie 2019 și 31 decembrie 2025, art. 50 alin. (5) din Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil prevede că decăderea se extinde și asupra creditorilor moștenitorului care nu și-au exercitat drepturile prin acțiune oblică în termenul prevăzut.
În sesizare se susține că acești creditori pot să nu cunoască nici decesul debitorului, nici existența somației, iar pierderea dreptului succesoral ar putea afecta recuperarea creanțelor.
Autorul solicită Curții să declare neconstituționale prevederile contestate ca un sistem unitar și să dispună revenirea la reglementarea anterioară a cărții a patra din Codul civil și a Legii de punere în aplicare a Codului civil.
