INCDFP are două conturi dedicate pe Telegram și pe Twitter, la care oricine se poate abona și își poate seta de pe telefon sau de pe computer să primească alerte. O alertă similară a fost emisă și joi dimineață, înainte ca seismul de 5,4 grade pe scara Richter să fie resimțit.

Cum funcționează

„Deasupra zonei seismice Vrancea există peste 30 de senzori, care înregistrează primele impulsuri, atunci când se produce un cutremur. Noi estimăm magnitudinea din primele 3 impulsuri, care ajung la cei mai apropiați senzori. În acel moment, energia disipată de cutremur este mică, nu produce pagube. De la primele 3 impulsuri și până când vine unda periculoasă, în 25 de secunde, noi dăm acea alertă. Aceasta e unda care poate produce pagube”, a explicat directorul INCDFP pentru G4Media.ro.

Acesta a precizat că alertele sunt importante și pentru diversele instituții, care pot lua măsuri rapide, cum ar fi: oprirea alimentării cu gaze, încetinirea trenurilor aflate în mers, oprirea reactoarelor de la centrala nucleară și altele.

Constantin Ionescu a menționat că alertele nu sunt transmise prin sistemul RO-Alert pentru a nu crea panică. „Fiecare își poate seta alertă din aplicații și să le gestioneze responsabil”, a adăugat acesta.

„Trebuie să fim conștienți că se produc cutremure și să ne luăm măsuri de siguranță, de exemplu să nu existe riscul să cadă mobila sau diverse obiecte din casă”, a mai spus directorul INCDFP.

Cutremurele mici ne „scapă” de producerea unui seism major?

Constantin Ionescu a afirmat că nu există nicio legătură între cutremurele mici și producerea unui seism major, cum a fost cel din 1977. Acesta a mai spus că nu se poate estima când va veni un nou cutremur mare, pentru că activitatea tectonică în zona Vrancea este la adâncimi prea mari pentru a putea fi supravegheată:

„Lucrurile se mișcă tot timpul. Nu putem controla dinamica punctelor de contact dintre plăcile tectonice.”

Cutremurul de joi dimineața a fost unul „moderat”, iar astfel de seisme au avut loc în ultima perioadă la un interval de 2 ani. De obicei, activitatea seismică în zona Vrancea este de circa 15-25 de cutremure pe lună, majoritatea mai mici de 2 grade pe scara Richter, care nu sunt anunțate public. În ultima perioadă, activitatea seismică din zonă a fost în aceste limite, a mai declarat directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), dr.ing. Constantin Ionescu.

În cazul unui cutremur puternic, IGSU România a întocmit un ghid cu sfaturi, scrie Hotnews.

• Nu are importanţă unde vă aflaţi în momentul producerii cutremurului.
• Adăpostiţi-vă imediat într-un loc sigur şi rămâneţi calm pană la încetarea cutremurului.
• Dacă sunteți în interiorul unei clădiri:
• Rămâneţi pe loc, nu încercaţi să ieşi afară şi nu vă duceţi pe balcon.
• Adăpostiţi-vă sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier şi ţineţi-vă bine de aceasta.
• Dacă sunteţi pe un hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
• Protejaţi-vă capul şi faţa.
• Îndepărtaţi-vă de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat.
• Dacă sunteţi în scaun cu rotile, blocaţi-i rotile şi protejaţi-vă capul şi ceafa.
• Dacă sunteţi într-un loc public (de exemplu: un magazin), adăpostiţi-vă în locuri cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele.
• Nu ieşiţi afară unde aţi putea fi rănit.
• Nu utilizaţi liftul. Dacă sunteţi în lift în timpul producerii cutremurului, apăsaţi butonul de urgenţă. Cand liftul se opreşte, ieşiţi cât mai repede posibil din lift şi adăpostiţi-vă într-un loc sigur.

IGSU ne atenționează că în timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde iar geamurile se pot sparge.

Dacă sunteți în exteriorul clădirii:

• Adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi. Staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.

Dacă sunteți într-un autovehicul:

• Rămâneţi în autoturism. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. În acest caz, aşteptaţi forţele de intervenţie.
• Opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.

Dacă sunteți pe munte:

• Fiţi atent în jur şi căutaţi un loc sigur unde să vă adăpostiţi. Pe pantele instabile, sunt posibile căderi de pietre sau de copaci ori alunecări de teren.

După terminarea cutremurului:

• Încercaţi în primul rând să rămâneţi calm. Liniştiţi persoanele speriate şi copiii.
• Verificaţi dacă sunteţi răniţi şi apoi uitaţi-vă şi la persoanele din jur. În cazul în care sunt răniţi, asiguraţi primul ajutor, doar dacă vă pricepeţi.
• Dacă, în urma producerii unui cutremur, aţi fost surprins sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, trebuie să loviţi cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care sunteţi blocaţi, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
• Nu folosiţi telefonul, decât pentru a semnala o urgenţă.
• Puneţi-vă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fiţi rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
• Verificaţi dacă locuinţa a suferit pagube. Verificaţi starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. În cazul în care se constată emisii de gaz, închideţi robinetul de alimentare cu gaz, îndepărtaţi sursele de foc şi deschideţi fereastra.
• Dacă alimentarea cu apă curentă este în continuare disponibilă, umpleţi cada şi alte recipiente, pentru cazurile în care aceasta s-ar putea opri ulterior.
• Dacă trebuie să părăsiţi locuinţa pentru că nu mai este sigură, nu uitaţi să vă luaţi rucsacul de urgenţă.

IGSU ne sfătuiește să avem mare atenție la scări. S-ar putea ca mişcarea seismică să fi afectat rezistenţa acestora.

• Dacă aveţi nevoie de ajutor şi nu mai puteţi ieşi din locuinţă, puneţi la fereastră un afiş pe care scrie cu litere foarte mari: A J U T O R !
• Ascultaţi la radio instrucţiunile autorităţilor.
• Nu folosiţi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
• În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.